Reforma sănătăţii, între public şi privat

Noua lege a sănătăţii este un proiect la care, potrivit iniţiatorilor, se lucrează intens şi care ar trebui să aducă în sfârşit calitate într-un sistem medical în care bugetele alocate cresc de la an la an.

Noi clarificări şi explicaţii au fost aduse la conferinţa tematică organizată de Mediafax.

După întâlnirile şi consultările de la ministerul sănătăţii cu reprezentanţii societăţii civile şi organizaţiile profesionale din sănătate s-au desprins câteva idei care trebuie să fie înglobate în viitoarea lege, potrivit redactorului România Actualităţi, Marilena Frâncu.

Reorganizarea spitalelor şi ideea ca acestea să nu mai fie unităţi bugetare au fost agreate de majoritate, iar secretarul de stat în ministerul sănătăţii, Vasile Cepoi, a explicat că în cazul în care spitalele vor funcţiona ca fundaţii ele nu vor mai fi constrânse de o serie de reguli, cum ar fi cât personal să fie angajat sau cum pot fi plătiţi suplimentar medicii conform volumului de muncă.

Se ştie că în prezent activitatea unui spital se restrânge temporar, a precizat el, tocmai pentru că medicii lucrează în privat pentru a-şi suplimenta venitul, dar funcţionarea spitalelor ca fundaţii ar putea oferi posibilitatea medicului să desfăşoare activitatea privată tot aici, în spital.

Secretarul de stat Vasile Cepoi a amintit că anul acesta va exista un program pilot în care vor fi selectate mai multe spitale, de la cele universitare până la cele de categoria a cincea, pentru a descoperi care sunt avantajele, dar şi problemele care pot apărea.

De asemenea, Vasile Cepoi a mai menţionat că în noua lege există posibilitatea ca medicina primară să fie integrată în asistenţa comunitară, iar în ceea ce priveşte evaluarea şi controlul calităţii serviciilor medicale, este necesară înfiinţarea unei autorităţi care să verifice calitatea serviciilor tuturor furnizorilor din sistem.

Întrebat despre acest pachet de servicii de bază, preşedintele Casei Asigurărilor de Sănătate, Lucian Duţă, a dat asigurări că în ceea ce priveşte medicina de urgenţă toţi cetăţenii vor avea acces la aceste servicii, indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat, dar în cazul acceptării pachetului de servicii de bază va exista o prioritizare în sensul că se va asigura un acces mai rapid celor care au mai mare nevoie de asistenţă medicală, dar se vor crea şi liste de aşteptare.

Asiguratorul privat va oferi tocmai această posibilitate de a sări peste aceste liste de aşteptare.

O parte dintre modificările introduse "înainte de a fi gata noul act normativ"

"Este vorba de reorganizarea spitalelor, vom înfiinţa acea structură de evaluare a serviciilor medicale, care ne va permite o mai bună definire a pachetelor de servicii, şi ne-am propus, dar avem deocamdată de clarificat o serie de aspecte legislative, să dăm dreptul, dacă se poate din acest an, caselor publice de asigurări de a face asigurări voluntare" a spus Vasile Cepoi, într-un interviu acordat agerţiei Agerpres.

Secretarul de stat Vasile Cepoi a explicat că pe piaţa asigurărilor de sănătate societatea doreşte un sistem competitiv public-privat pentru toate pachetele de servicii medicale oferite, respectiv de bază şi suplimentar-complementar, iar cele două sisteme se vor dezvolta în funcţie de opţiunea populaţiei.

"Am finalizat prima rundă de consultări cu toţi partenerii de dialog care au dorit să participe la ele, am identificat o serie de soluţii pentru principalele probleme pe care legea şi le propune să le redefinească şi am început să scriem cel mai important capitol, respectiv cel referitor la asigurările de sănătate" a declarat ecretarul de stat, Vasile Cepoi.

Vasile Cepoi mai spune că se doreşte introducerea competiţiei între sistemul public şi privat atât pentru pachetul de servicii medicale de bază, cât şi pentru pachetul de servicii medicale complementare.

"Pachetul de bază este cel de când a fost adoptată vechea lege, la care au mai fost făcute o serie de precizări prin revizuirea listei de medicamente, prin introducerea co-plăţii şi, odată cu definirea riscului asigurat, riscul minor sau major pe care îl asiguri. Din discuţiile de până acum se pare că se optează pentru varianta asigurării riscului major" a mai spus Vasile Cepoi.

Serviciile medicale al căror cost nu presupune un efort financiar nesustenabil de către pacient nu vor intra în pachetul de servicii medicale de bază, decât pentru categoriile de populaţie protejate social.

"Pentru a vedea care sunt aceste categorii vom solicita colaborarea ministerului muncii, ei susţin aceste categorii. Afecţiunile ale căror costuri depăşesc puterea de susţinere financiară a pacienţilor vor fi asigurate, este vorba de bolile cronice al căror tratament este continuu şi necesită o cheltuială permanentă, până la afecţiuni ale căror costuri sunt foarte mari şi imposibil de suportat de pacienţi. Mă refer la transplant, la cancer, boli rare şi altele" a mai spus secretarul de stat.

Vechea lege a reformei sănătăţii, retrasă

Ministrul sănătăţii, Ladislau Ritli, a retras, la începutul lunii ianuarie, din dezbaterea publică proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar din România, la solicitarea primului-ministru Emil Boc.

După aproximativ o jumătate de lună de la lansarea în dezbatere publică a acestui proiect, preşedintele Traian Băsescu a cerut premierului să retragă documentul.

Într-o declaraţie de presă făcută la Palatul Cotroceni, preşedintele a spus că a decis acest lucru după ce a constatat că profesioniştii din sistemul public de sănătate, dar şi cetăţenii, nu doresc reformarea sistemului.

"Spitalele nu vor schimbarea, medicii de familie nu vor schimbarea, sistemul de urgenţă nu vrea schimbarea sistemului medical. Şi bineînţeles, înţeleg prin toate semnalele publice că şi o mare parte din public nu vrea schimbarea sistemului de sănătate. În aceste condiţii vă pot spune că cer public primului ministru retragerea proiectului care viza reforma în sănătate.

"Am discutat, de altfel, cu primul ministru intenţia de a face acest lucru, şi o fac eu pentru că aici a fost Comisia Prezidenţială, aici s-a făcut propunerea de proiect de lege, aici au fost oamenii specialişti care s-au dedicat încercării de a pune un diagnostic", a spus Traian Băsescu.

Preşedintele a reiterat că proiectul nu prevede nici privatizarea, nici desfiinţarea Serviciului Mobil de Urgenţă, Resuscitare şi Descarcerare, aşa cum s-ar fi susţinut în spaţiul public.

Traian Băsescu şi-a exprimat nemulţumirea şi în ce priveşte dezinformările în zona privatizărilor spitalelor, în cea a introducerii asigurărilor private de sănătate, precum şi în zona finanţării serviciilor private de sănătate din bugetul de stat.

Introducerea sistemului privat "va deveni o necesitate"

Şeful statului a arătat că în ultimii ani a avut loc o creştere accelerată a susţinerii pe care bugetul de stat a acordat-o sănătăţii, iar această creştere ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că se prefigurează o problemă de deficit în bugetul consolidat şi de aceea introducerea sistemului privat va deveni o necesitate.

"În 2005 cheltuielile României cu sănătatea au fost de 10,9 miliarde de lei. În 2011 cheltuielile României cu sănătatea au fost de 24,3 miliarde lei. Creşterea bugetului pentru sănătate a fost de 223%. Dacă în 2005 de la bugetul de stat contribuţia fost de 1,9 miliarde lei, în 2011 aceasta a fost de 6,2 miliarde de lei".

"Fiind vorba de o sumă în creştere an de an se prefigurează două mari probleme în bugetul României: deficitul de la pensii şi deficitul de la sistemul de sănătate. Dacă privim la creşterea de la an la an a acestei contribuţii, lucrurile ar trebui să ne îngrijoreze", a spus şeful statului.

În acest sens, Traian Băsescu a subliniat că proiectul de lege vizează lărgirea bazei de impozitare şi promovează ideea asigurărilor suplimentare pentru a aduce mai multe surse de venit la bugetul de stat.

Traian Băsescu a declarat că în actualul sistem de sănătate corupţia funcţionează din plin, menţionând că românii nu sunt egali din punct de vedere al şanselor de a ajunge la doctori buni.

"Nu oricine are bani să meargă la un profesor universitar să se opereze. Mulţi se operează la oameni mai mult sau mai puţin pricepuţi. Din acest punct de vedere corupţia este în floare în acest sistem", a spus şeful statului.

Preşedintele a mai spus că, în acest moment, "privaţii sau băieţii deştepţi se înfruptă mai bine ca oricând" din banii publici existenţi în sistemul de sănătate.

Demisia lui Raed Arafat a schimbat proiectul legii sănătăţii

Subsecretarul de stat din ministerul sănătăţii Raed Arafat şi-a dat demisia din funcţie la începutul lunii ianuarie şi a afirmat că "ieşind din ministerul sănătăţii va putea apăra mai bine sistemul de urgenţă."

El a spus că nu este de acord cu punctul de vedere al ministerului privind modificarea sistemului de urgenţă.

Raed Arafat a precizat că prin această modificare orice control care a rămas asupra acestui sistem va dispărea.

Şeful SMURD a adăugat că sistemul public de urgenţă s-a dezvoltat foarte bine şi este funcţional şi că modificarea acestuia nu garantează că va fi îmbunătăţit.

Raed Arafat a afirmat că au existat presiuni puternice pentru a privatiza o parte din sistemul medical de urgenţă şi că accesul privat în sistem a fost acceptat încă de la început.

Raed Arafat spune că punctele sale de vedere "nu au fost ascultate"

Preşedintele Traian Băsescu a intervenit telefonic într-o emisiune la care era invitat subsecretarul de stat în ministerul sănătăţii Raed Arafat şi i-a recomandat acestuia să-i prezinte ministrului observaţiile sale cu privire la noua lege din domeniu, în loc să creeze "o psihoză publică în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de urgenţă".

Raed Arafat susţine că proiectul legi sănătăţii, care este în dezbatere publică pe pagina de Internet a ministerului sănătăţii, ridică foarte multe semne de întrebare în ceea ce priveşte împărţirea fondurilor publice şi principiile după care vor fi repartizate acestea, inclusiv asistenţei medicale private.

Subsecretarul de stat Raed Arafat spune că a transmis Comisiei Prezidenţiale punctele de vedere pe proiectul legii sănătăţii şi că, după o a doua discuţie în comisie nu a mai fost acceptat la dezbateri.

Demisia lui Raed Arafat a fost urmată de proteste de stradă în mai multe oraşe.

După ce proiectul legii sănătăţii a fost retras, Raed Arafat a revenit asupra deciziei de a demisiona din funcţia de subsecretar în ministerul sănătăţii.