Președintele Academiei Române: Lucrurile s-au schimbat în bine în ultimii 35 de ani

Suntem în 20 decembrie 2024; se împlinesc 35 de ani de la momentul care a schimbat ireversibil destinul României, și anume Revoluția din 1989 sau - altfel spus - evenimentele din '89. Și tot în aceste zile observăm că scena politică a devenit mai divizată ca niciodată: nu avem încă un guvern, iar alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională. Încercăm să deslușim de la președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, unde am ajuns după 35 de ani. Bună dimineața!
Bună dimineața și dumneavoastră, și ascultătorilor!
În calitate de istoric, înainte de toate, acum, după 35 de ani, considerați că Revoluția de la 1989, gândindu-ne la Marea Unire, a fost cel mai important eveniment din viața poporului?
A fost, categoric, după evenimentele din 1918, care au încoronat o istorie a noastră, o dorință, un proiect de țară, cum se spune mai nou. Adică, în sfârșit, atunci îl îndeplinisem. Evenimentele din 1989 au fost după acest eveniment, firește, cel mai important, pentru că au dus la o schimbare categorică. Cei care vorbesc de revoluție au și cuvânt să o facă, pentru că revoluția înseamnă schimbarea cu violență sau fără violență a unui regim politic cu altul, de obicei cu unul care se vrea mai bun. Noi am visat atunci cu toții, cei care eram maturi, să facem o Românie democratică, fiindcă era o Românie bazată pe dictatură, și eu am fost pe străzi atunci, fără să fi fost revoluționar, pentru că n-am în fire chestia asta, nu toți ne naștem eroi, dar am fost pe străzi, și lumea, credeți-mă, nu vorbea atunci de niciun fel de complot sau de amestec al unor puteri interne sau străine. Toată lumea era convinsă că cei aflați pe stradă atunci veniți din cartiere, din fabricile care erau atunci multe înspre centrele orașelor erau convinși că schimbă lumea, că schimbă țara, că aduc ceva nou, și au avut dreptate. Dictatorul a fost obligat să plece, a fost judecat cum a fost și condamnat în acele zile, și am început o viață nouă. Sigur că viața asta nouă, acum, după 35 de ani, nu ni se mai pare foarte roză, nu ni se mai pare extraordinară, deși, dacă stăm să judecăm nivelul pe care îl aveam atunci - și ca forme de viață, ca fel de trai, ca drept de a călători, ca acces la medicamente, la alimente, la căldură, la energie, la ce vreți dumneavoastră -, toate astea s-au schimbat în bine. Chiar dacă avem foarte multe observații de făcut, țara s-a schimbat în bine. Uitați-vă și la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Suntem membri ai Uniunii Europene. Târâș-grăpiș, am intrat și pe linie terestră în Schengen. S-au împlinit niște lucruri în acești ani și despre ele e bine să vorbim din când în când, pentru că cele rele sunt destule și le simțim în viața cotidiană.
Cele rele să se spele. Dar înainte de '89 ne unea pe toți ura împotriva dictaturii, sau aproape pe toți, a comunismului. Astăzi însă națiunea arată ușor divizată; ce credeți că ne-ar putea uni?
Ne-ar putea uni o clasă politică primenită, care să-şi ia în primire rolul de clasă politică. Vedeţi, astăzi am putea schimba nişte lucruri. Românii nu mai au încredere în partide, în guvern, în parlament, în preşedinţie, în instituţiile oficiale şi se zice că au votat antisistem. Trebuie să-i facem pe români să aibă încredere, şi pentru asta cei mai buni români ar trebui să-şi asume rolul în societate şi să dea nişte exemple bune, ca să ducem ţara înainte, fiindcă, aşa cum aţi spus, acum e o mare dezorietare. Eu, care am văzut multe prin istorie, nu cu propriii mei ochi, cred că vom trece şi peste asta, pentru că am trecut peste multe mult mai grele, şi suntem la sfârşit de an, vine un început de an nou şi cred că vom avea un sfetnic bun în această perioadă, şi, cu încredere, cu credinţă, cu dorinţa de a schimba lucrurile, cu speranţă în bine, vom reuşi să trecem peste aceste momente.
De multe ori am auzit spunându-se, nu neapărat de istorici, că istoria e ciclică şi că se repetă; putem vorbi de dezbinare în acest moment? E o trăsătură a noastră, a românilor, privind, aşa, în timp?
Da şi nu, am fost dezbinaţi de-a lungul timpului, şi v-aş putea da multe exemple, dar am fost şi uniţi de-a lungul timpului şi am reuşit să ne facem o ţară. Și eu sunt convins că există şi acum elemente de unitate pe care nu le-am aplicat, nu le sesizăm deocamdată. Tot ca istoric vă spun că în istoria tuturor popoarelor sunt elemente de dezbinare. Vă rog să vă uitaţi la scena politică europeană din aceste zile, în Germania, în Franţa, în Italia. Uitaţi-vă în ţările unde anumite forţe extreme, cu ideologii condamnate de istorie, se îndreaptă sau au ajuns la putere, parţial sau total. Deci, e o anumită dezorientare europeană, şi alte popoare sunt, să zicem, dezunite, şi poate că va apărea un element, elemente de unitate pe care le vom avea cu sugestii venite dinspre alte state, unde se încearcă fie soluţii suveraniste, fie soluţii democratice şi globaliste. Lumea asta trebuie s-o ducem mai departe. Ciclurile există. Eu nu sunt de acord că istoria se repetă. Există cicluri, se întâmplă să fie evenimente cam de acelaşi fel după un timp. E adevărat că popoarele au soluţii de încredere şi de dezacord sau de dezbinare, însă eu cred că va apărea un element de unitate, la început măcar, pentru alcătuirea guvernului, pentru numirea unui premier, şi apoi se vor dezlega toate, pentru că trebuie să mergem înainte. 100% uniți nu vom fi. Democrația ne permite să avem păreri diferite și trebuie să ne luptăm pentru asta, dar, atunci când învinge o majoritate, trebuie să ne supunem cu toții, fie că am fost sau că n-am fost de acord cu ea, acestei majorități, ca să putem merge mai departe.
În actuala conjunctură politică, și gândindu-ne la anul viitor, ce rol ar trebui să aibă viitorul președinte al României?
E foarte greu să vă spun, că n-am soluții. Președintele ar trebui să fi un om de încredere, un om care s-a validat în viață prin anumite realizări pe care le-a avut, un om care să inspire, măcar pentru 51% dintre români, o anumită dorință de a construi, de a face, și nu de a distruge. E foarte greu de găsit un asemenea om și sunt convins că nici nu va fi găsit unul cu care să fie de acord toată lumea. Dar ar trebui ca el să concentreze energiile acestui popor, să reușească, să le ducă mai departe, evident, exclusiv prin soluții democratice, consultând toate organismele acestui popor. Pentru că noi am trăit experiența dictaturii, am văzut cum e să se aplice voința unui popor. Avem aici, în preajmă, un stat în care se aplică voința unui conducător cu o ardoare de fier și care nu conduce spre bine, ci spre războaie, și soluția democratică, chiar dacă nu-i perfectă, alta mai bună nu avem.
Au trecut 35 de ani de la Revoluția din 1989. Ne amintim acum și de o zicere a lui Lucian Blaga. Dumneavoastră cum credeți că va arăta România peste alți 35 de ani?
Îmi cereți să ghicesc viitorul și să știți că acesta e un atribut al lui Dumnezeu și al Sfinților, nu al oamenilor. Oamenii nu pot afla viitorul, și nici istoricii, măcar istoricii, dacă înțeleg bine trecutul, hai să zicem că pot aplica anumite învățături mai bune în prezent. Pentru că trecutul însumează experiența de viață a omenirii. Eu vreau să cred că, dacă omenirea va exista și dacă vom fi înțelepți să oprim armele acestea distructive, dacă vom fi înțelepți în continuare, omenirea va fi pe o treaptă superioară. Chiar dacă ne temem un pic de inteligența asta artificială, care poate avea efecte malefice, sunt convins că, așa, cu multă înțelepciune, strângând pe laureații Premiului Nobel la un loc, pe cei care ne-au dat lecții de viață, și sunt unii care ei, ca ființe, ca personalități, înglobează experiența omenirii, dacă vom reuși acest lucru, omenirea va prospera. Eu cred sincer, fiindcă sunt un optimist, că peste alți 35 de ani România va arăta foarte bine. Nu mă tem de extincția neamului. Nu mă tem de nimic. Românii sunt peste tot în lume, dar sunt destui și în țară, și cred că împreună, cei din țară și cei din străinătate, vor reuși o armonie spre binele acestui popor, care merită, merită lucruri bune.
Cu siguranță. Să rămânem înțelepți, atât cât putem, dar mai ales echilibrați și cumpătați, și să avem în 2025 măcar liniștit, așa, cu multe realizări. Cu mulțumiri și cu sărbători fericite, în liniște!
Să dea Dumnezeu să fie cum spuneți, la mulți ani și sărbători pline de har!
La mulți ani, la mulți ani și hai România! Invitatul Apelului matinal de astăzi, academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.