Politicienii trebuie "să dea exemplu de integritate"

Premierul Victor Ponta insistă că angajamentele în materie de justiţie pe care şi le-a asumat în faţa Comisiei Europene în luna iulie au fost respectate.

Raportul pe justiţie, prezentat miercuri de Comisie la Bruxelles, susţine însă că România a pus în aplicare doar unele dintre recomandările care vizau restabilirea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar.

Documentul remarcă progresele făcute în ultimele şase luni, de exemplu, respectarea deciziilor Curţii Constituţionale şi a Constituţiei, dar exprimă îngrijorări cu privire la independenţa justiţiei şi la stabilitatea instituţiilor din sistem.

Luminiţa Apostol trece în revistă plusurile şi minusurile semnalate de experţii europeni.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Luminiţa Apostol, experţii europeni notează că folosirea ordonanţelor de urgenţă în actul de guvernare a pus mai puţine probleme în ultimele luni, iar actele legislative, inclusiv deciziile Curţii Constituţionale, sunt publicate la timp în Monitorul Oficial.

În lupta pentru combaterea corupţiei sunt subliniate rezultatele pozitive pe care continuă să le înregistreze ANI şi DNA, pentru acesta din urmă fiind subliniat faptul că numărul condamnărilor definitive s-a dublat în 2012 faţă de 2011, iar numărul inculpărilor şi condamnărilor pentru deturnarea de fonduri europene a crescut permanent.

La capitolul nerealizări a fost trecută şi absenţa unor noi responsabili în funcţia de procuror general al ţării şi procuror al DNA, iar Comisia a recomandat numirea lor cât mai rapid, printr-o procedură transparentă şi deschisă.

Pentru prima dată într-un raport privind justiţia din România, Comisia Europeană face menţiuni privind mass-media.

Purtatorul de cuvânt Mark Grey a explicat că este vorba despre un dublu fenomen, despre campanii media împotriva principalilor responsabili din sintituţiile judiciare, iar pe de altă parte, de ziarişti care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea libertăţii presei.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a recunoscut însă că pe ansamblu, raportul este mai bun decât cel din iulie. Mark Grey a spus că acest raport este un semn de încurajare pentru noile autorităţi de la Bucureşti.

"Comisia consideră acest raport mai mult ca un semn de încurajare că nu trebuie să mai vedem o criză politică precum cea de anul trecut. Există un nou guvern, un nou parlament. Amândouă instituţiile au un mandat clar şi amândouă s-au angajat, în special guvernul, să lupte împotriva corupţiei, pentru respectarea statului de drept şi pentru a asigura independenţa justiţiei", a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, subliniind că cele două instituţii au acum prilejul să-şi demonstreze voinţa politică.

Mark Grey a mai adăugat că, din punctul de vedere al Comisiei, România îndeplineşte criteriile de aderare la spaţiul Schengen şi că nu poate fi făcută o legătură între această chestiune şi raportul privind justiţia, publicat astăzi.

Statutul parlamentarilor, modificat după publicarea raportului CE

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Alina Bordeiaşu, documentul prezentat miercuri de Comisia Europeană insistă că oamenii politici, atât miniştrii, cât şi parlamentarii, ar trebui să fie un exemplu de integritate şi să se retragă din funcţii în cazul existenţei unui raport în acest sens formulat de Agenţia de Integritate.

Pentru ca în România să se poată vorbi despre un parlament credibil - mai notează documentul - ar trebui să existe proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor acuzaţii de corupţie.

Comisia solicită includerea în statutul parlamentarilor a unei justificări complete atunci când parlamentul refuză să ridice imunitatea unui senator sau deputat.

Miercuri seara parlamentarii români au adoptat mai multe modificări la statut.

Astfel, un parlamentar care este găsit incompatibil îşi pierde mandatul.

În cazul unui conflict de interese, acesta este sancţionat disciplinar pe o perioadă de şase luni.

Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, spune că aceste măsuri vin în întâmpinarea dorinţelor Comisiei Europene.

Bogdan Ciucă recunoaşte că sunt încă aspecte ce trebuie corectate, cum ar fi introducerea Codului de conduită al parlamentarului.

"Codul de conduită parlamentară va trebui să stabilească toate situaţiile în care parlamentarul nu ar trebui să se găsească. Practic, face trimitere la legea sau la norma care pedepseşte parlamentarul şi cum pedepseşte parlamentarul în situaţia în care acesta s-ar afla într-una din posturile acelea pe care Codul de conduită le sancţionează", a precizat Bogdan Ciucă.

Opoziţia este pregătită să atace la Curtea Constituţională proiectul de lege privind statutul parlamentarilor.

Senatorul PDL Mihai Răzvan Ungureanu spune că USL trebuie să-şi asume aceste critici şi să ia măsuri pentru respectarea recomandărilor.

"În intenţia Partidului Forţa Civică se află sesizarea Curţii Constituţionale asupra textului votat de majoritatea parlamentară, textului statutului parlamentarului. De altfel, după cum ştiţi, USL a adoptat acest statut cu o urgenţă incredibilă, încălcându-se proceduri, încălcându-se cutume. De ce a fost nevoie de această urgenţă? Răspunsul, din păcate, vine acum, o dată cu raportul Comisiei Europene", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

Laura Ştefan, expert anticorupţie, spune că se pot lua încă măsuri pentru remedierea aspectelor semnalate de Comisia Europeană. Condiţia ar fi ca şeful statului să trimită legea privind statutul parlamentarilor spre reexaminare.

"Cred că România ar putea să rezolve rapid problema dacă Traian Băsescu, preşedintele României, ar trimite spre reexaminare această lege în parlament şi dacă iniţiatorii acestei legi ar înţelege, iată, în al doisprezecelea ceas, că este nevoie ca toate cererile ministrului justiţiei de ridicare a imunităţii să ajungă în plenul camerelor, pentru că nu este normal ca parlamentul să se comporte ca o justiţie paralelă.

"Cu siguranţă, prezumţia de nevinovăţie este respectată, dar ceea ce se cere de la parlament este să lase justiţia să-şi spună cuvântul, inclusiv cu privire la parlamentari", a declarat Laura Ştefan.

Proiectul de lege privind statutul parlamentarilor a fost modificat în 21 ianuarie.

Instituţiile din domeniul justiţiei, "insuficient protejate"

În privinţa instituţiilor din domeniul justiţiei, Raportul Comisiei Europene consideră că acestea nu sunt suficient protejate de atacurile politicienilor şi, mai nou, ale mass-media.

Raportul atrage atenţia că deciziile Agenţiei de Integritate sunt puse frecvent sub semnul întrebării, în ciuda evoluţiei pozitive a acesteia.

De asemenea, documentul pledează pentru o implicare mai mare a Consiliului Superior al Magistraturii în decizii precum numirea procurorilor şefi ai Direcţiei Anticorupţie şi ai Ministerului Public.

În opinia preşedintelui Consiliului, Oana Schmidt Hăineală, raportul este unul obiectiv.

Magistraţii "au nevoie de susţinerea executivului"

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi, Diana Surdu, preşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, a precizat că pentru a fi independenţi, magistraţii au nevoie de susţinerea executivului, prin stabilitate financiară.

"Solicităm reprezentaţilor legislativului şi executivului să adopte toate măsurile necesare ca ireversibilitatea reformei sistemului judiciar şi independenţa justiţiei să nu mai poată fi ameninţate, inclusiv prin adoptarea unor reglementări care să sancţioneze abaterile de la deontologia profesională mass-media, dar să aibă în vedere că sistemul se confruntă acum cu implementarea noilor coduri şi sistemului este nevoie să i se garanteze independenţa, iar parte din această garanţie o reprezinţă şi stabilitatea financiară a corpului magistraţilor", a precizat Oana Schmidt Hăineală.

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate a declarat pentru Radio România Actualităţi că e mulţumit de referirile din raport la instituţia pe care o conduce, însă i se par destul de grave referirile la statutul ziaristului.

"Sunt evoluţii pozitive şi punctate aspecte negative, aspectele negative, unele dintre ele, fiind foarte grave. În special cele referitoare la folosirea trusturilor media în atacuri privind persoane care au, de fapt, un substrat politic", a spus preşedintele ANI, Horia Georgescu.

Susţinerea justiţiei prin ajutor economic este cel mai important lucru, consideră fostul ministru al justiţiei, Cătălin Predoiu.

"Nu cred că asta este problema esenţială a sistemului judiciar. Problema esenţială este legată de cooperarea interinstituţională, care trebuie să înlocuiasă paradigma confruntării reciproce şi sprijinul pe care guvernul trebuie să îl dea sistemului judiciar - bani şi logistică pentru punerea în aplicare a codurilor", a spus Cătălin Predoiu.

Fostul ministru al justiţiei şi-a exprimat reticenţa fată de restrângerea libertăţii presei, el recomandând ambelor sfere - a magistraţilor şi analiştilor - rezerve în abordarea temelor neprincipiale.