Patriarhul BOR amendează parteneriatul Stat-Biserică

Observaţiile Patriarhului privind Parteneriatul Stat-Biserică conţin trei aspecte pozitive şi şapte puncte slabe.

Patriarhul apreciază că legea recunoaşte cultelor calitatea de parteneri sociali şi de furnizori de servicii sociale şi că face o distincţie clară între activităţile sociale ale cultelor şi activităţile sociale ale ONG-urilor.

În acelaşi timp, capul BOR nu este de acord cu asimilarea tuturor cultelor sub denumirea de Biserică, denumire pe care o consideră "forţată şi incorectă, mai ales pentru cultul mozaic şi cultul musulman".

Patriarhia Română ar dori ca legea să extindă domeniile în care statul sprijină activităţile sociale ale cultelor şi la categoriile de şomeri, migranţi, dependenţi, şi să nu se limiteze doar la activităţile pentru tineri, bătrâni, victime ale calamităţilor naturale, persoane cu dizabilităţi sau aflate în sărăcie severă.

Un punct slab al parteneriatului, după opinia Patriarhului, este şi faptul că nu face "referire expresă la criteriul proporţionalităţii" punând pe picior de egalitate Biserica Ortodoxă majoritară cu minorităţile religioase susţinute cu fonduri din străinătate.

"Legea acordă prerogative prea largi autorităţilor locale şi celor centrale, spune Patriarhul în scrisoare, fără a se preciza unde intervine iniţiativa cultelor, care sunt reduse la rolul de simpli executanţi ai demersurilor şi intereselor autorităţilor de stat, nu de parteneri, aşa cum se enunţă în titlu."

În scrisoarea trimisă lui Gyorgy Frunda, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului României, Patriarhul Daniel cere ca observaţiile sale să fie luate în considerare la reexaminarea parteneriatului.

O lege criticată de Societatea civilă

Legea privind parteneriatul Stat-Biserică în domeniul asistenţei sociale a fost iniţiată de deputata PDL Raluca Turcan şi suţinută de parlamentarii PDL.

Ea a fost adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii martie cu 254 de voturi "pentru" şi 7 "împotrivă".

Legea prevede că statul poate finanţa prin Ministerul Muncii, în proporţie de 80% proiectele sociale iniţiate de Cultele recunoscute din România.

Mai multe ONG-uri au criticat parteneriatul considerând că prin această lege se instituie un monopol al Bisericii asupra serviciilor sociale finanţate de la bugetul de stat.

Preşedintele Traian Băsescu nu a promulgat legea întorcând-o în parlament spre examinare. Observaţiile Preşedinţiei au fost legate de faptul că legea instituie un tratament diferenţiat în acordarea de finanţare publică între culte, în calitate de prestatori de servicii sociale, şi celelalte organizaţii neguvernamentale care desfăşoară acelaşi tip de activităţi.

Preşedintele a cerut de asemenea ca actul să reglementeze transparent, expres şi clar finanţarea activităţilor sociale ale cultelor.