”Nu doare nimic mai mult decât să îi iei permisul cuiva care a condus drogat sau beat, timp de 10 ani de zile”

"Apel matinal" - Invitat: Prof.univ.dr. Cătălin Ţone, expert antidrog

Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu

Proiectul legii care înăsprește pedepsele în domeniul combaterii traficului și a consumului ilicit de droguri a fost adoptat în plenul Camerei Deputaților. Șoferii care conduc băuți sau drogați riscă să rămână fără permis pentru o perioadă de 10 ani și, în plus, dacă aceștia produc un accident rutier soldat cu decesul victimelor, pedeapsa va fi cuprinsă între 15 și 25 de ani de închisoare.

Mai mult, actul normativ prevede că persoanele depistate cu substanțe interzise nu vor mai fi amendate și vor primi pedepse privative de libertate. Documentul vine în completarea Legii Anastasia, aflată în vigoare de anul trecut, care stabilește sancțiuni cu închisoarea fără posibilitatea suspendării în cazul șoferilor băuți sau drogați care provoacă accidente cu decesul victimelor. Discutăm pe această temă cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi, îl cunoașteți, profesor universitar doctor, expert antidrog Cătălin Țone. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Bună dimineața, bine v-am regăsit, mulțumesc.

Practic ce se schimbă acum și de când se vor aplica aceste sancțiuni?

Este încă o victorie în lupta împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, este încă un proiect din pachetul legislativ din cel mai complex pachet legislativ elaborat vreodată la nivel european și nu folosesc cuvinte mari. Proiectul face referire la îmbunătățirea legislației în domeniul prevenirii și combaterii traficului de droguri clasice, dar și de etnobotanice. Cea mai importantă prevedere, pentru că vreau să vă spun că sunt prevederi care țin de noi infracțiuni, dar nu numai, țin și de tratament și de întrajutorarea consumatorilor de droguri, astfel că procurorul care instrumentează un dosar penal și constată în cadrul dosarului penal că o persoană este consumatoare de droguri poate dispune evaluarea consumatorului de droguri în scopul includerii într-un program de tratament. Bineînțeles că evaluarea consumatorului se realizează cu consimțământul acestuia și de către centrele de la Agenția Națională Antidrog. În cazul consumatorilor minori, evaluare atenției este obligatorie, deci înseamnă că tânăra generație va fi tratată cu responsabilitate și practic întrajutorată pentru că, știm, minorii nu au maturitatea necesară să decidă în legătură cu ceea ce trebuie să facă pentru ei. Și, în funcție de concluziile raportului de evaluare întocmit în termen de cinci zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul scris al consumatorului, includerea într-un program integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. Deci, evaluare în prima etapă, după care includerea într-un program de tratament. De asemenea, dacă persoana respectivă, dacă aceşti consumatori sunt deja într-un program, atunci procurorul, oficial, legal și poate să facă această dovadă, procurorul va comunica direct cu cei care au acest program pentru a-l reevalua pe consumator, pentru a vedea încă o dată dacă acesta se află în situația pentru intervenție medicală.

Actualizarea legislației noastre a venit în contextul în care, de ani buni, România este "campioană" în ceea ce privește numărul persoanelor decedate înregistrate în urma accidentelor rutiere, foarte multe dintre acestea comise de șoferi băuți sau aflaţi sub influența drogurilor. Unde ne aflăm și cum se plasează România pe această hartă internațională a consumului de stupefiante?

Suntem pe trendul european de creștere a fenomenului. O să așteptăm acum rezultatele oficiale, raportul /.../ de droguri în România, elaborat în 2024, cu date din 2023. Desigur, aceste măsuri care s-au luat, acest pachet legislativ despre care vorbeam cu nu mai puțin de șase acte normative și le știm, le-am menţionat aici de foarte multe ori, avem și Legea 2 Mai, avem și /.../ traficanților de droguri, avem și proiectul de lege privind înființarea a opt centre de tratare a dependenței regionale. Toate acestea vin să îmbunătățească și să ajute foarte mult. Suntem undeva, dacă vreți, și scuzați-mi optimismul sau acceptați-mi optimismul, suntem undeva cea mai reactivă țară din punct de vedere al abordării fenomenului din Europa şi toate aceste lucruri vor conta, nu se văd neapărat acum, dar cu siguranță se vor vedea în viitor, pentru că, imaginați-vă, o altă măsură complementară bună despre care ați vorbit prin acest proiect de lege este interzicerea exercitării dreptului de a conduce vehicule 10 ani de zile pentru șoferii care sunt prinși băuți sau drogați la volan. Şi vă spun un lucru: nu doare nimic mai mult decât să îi iei permisul cuiva care a condus drogat sau beat timp de 10 ani de zile. Deci imaginați-vă că, practic, aceștia nu vor mai avea ocazia să recidiveze, iar în condițiile în care vor conduce li se va face și dosar penal pentru conducere cu dreptul de a conduce suspendat.

Așadar, vor fi aceste sancțiuni suficient de drastice ca să schimbe situația în care ne aflăm?

Eu cred că da, în linii mari, da. Aceste sancțiuni, aceste proiecte de lege care sunt foarte bune și vor fi aplicate, că ați văzut, numai în minivacanța de 1 Mai au fost sute, mii de echipaje, mii de intervenții, au fost nu mai puțin de 26.000 de angajați ai MAI-ului angrenați pentru liniștea românilor în această activitate. Imaginați-vă că se lucrează complex și ați văzut un prim semn, o primă rază de soare a fost faptul că în această minivacanță am avut mai puține accidente rutiere, am avut mai puțin morți, mai puțini răniți, ceea ce contează foarte mult. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apa rece, totuși, trebuie să menținem ritmul și vrem să vedem și celelalte acțiuni care se vor desfășura, dar este foarte clar: Poliția este mult mai prezentă, avem instrumentele legislative, unele sunt deja spre promulgare, altele suntem pe fluxul legislativ și undeva, cred eu, pe la sfârșitul anului vom discuta despre o așezare mult mai puternică legislativă și din punct de vedere al acțiunii, al operațiunilor desfășurate.

Da, această nouă legislație trebuie armonizată, evident, și cu o campanie de cunoaștere a amănuntelor. Noi o purtăm pe cea antidrog, alături de Radio România Actualități și de experții noștri, printre care și Cătălin Ţone. Știu că a fost actualizată și lista cu droguri de mare risc, prin includerea a șase noi substanțe obținute prin procedură sintetică și mă gândesc că la câte erau, de ce ar mai fi fost nevoie de altele? Care ar fi fost consecințele?

Da. Să nu uităm că Biroul European de Droguri și Toxicomanii a anunțat oficial că, în ultimii 10 ani, au fost depistate nu mai puțin... descoperite nu mai puțin de 930 de substanțe sintetice foarte periculoase, iar cele care sunt frecvent găsite și capturate, atât în România, dar și în Europa, sunt cele din clasa catinonelor sau din clasa canabinezilor sintetici, acele cristale, acele etnobotanice. Avem legislație pe etnobotanice, o legislație care nu este atât de exigentă ca legislația pe droguri clasice și practic ce se întâmplă? Dacă cineva face trafic cu aceste substanțe, cu aceste etnobotanice așa-zise sau legale, cum se numesc ele, care nu sunt nici etnobotanice, nici legale, practic va răspunde penal, dar dacă aceste substanțe au o frecvență crescută și sunt periculoase, ele se introduc pe lista cu droguri clasice, Legea 143 din 2000 care, vedem, are 24 de ani deja, și acolo sancțiunile și mecanismele de aplicare a legii sunt mult mai exigente și clar și e normal să fie introduse și atunci practic oferă posibilitatea celor care aplică legea, procurorilor DIICOT și polițiștilor antidrog să ia măsuri clare și să lupte împotriva fenomenului cu acest instrument legislativ nou de completare a listei cu substanțe interzise clasice.

Cu siguranță, vom mai vorbi despre acest subiect. Invitatul "Apelului matinal" a fost profesor universitar doctor Cătălin Ţone, expert antidrog.

Da. Şi ne reamintim: șoferii care conduc băuți sau drogați riscă de acum încolo să rămână fără permis pentru o perioadă de 10 ani și, în plus, dacă aceștia produc un accident rutier soldat cu decesul victimelor, pedeapsa va fi cuprinsă între 15 și 25 de ani de închisoare./editor Florin Lepadatu/