"Nicio reducere" pentru cei ce au depăşit plafonul anul trecut

Realizator: Daniela Petrican - Prețul de închidere al pieței de energie electrică de la București a scăzut la finalul săptămânii, până la 662 de lei pe MWh, potrivit datelor OPCOM. Este cea mai redusă valoare din ultima perioadă pe piața de la București, situându-se la jumătate față de valoarea precedentă, adică 1.281 de lei pe MWh, pe un curs anterior oricum în scădere, de la 1.790 de lei. Pe multe piețe europene, așa-numitul preț spot pentru energia electrică a ajuns la valori mici, comparativ cu cele din ultima perioadă, după luni de creștere accelerată, pe o piață ce reunește alături de România, statele central și est-europene; facturile pe care le plătim rămân însă deocamdată ridicate, iar avertismentele severe ale autorităților înaintea sezonului rece creează o presiune suplimentară. La ce să ne așteptăm?

Discutăm cu invitatul 'Apelului matinal', Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă. Este posibilă o calmare a creșterii prețurilor pe piața de energie electrică?
Dumitru Chisăliță: După cum vedem, există în momentul de față anumite corecții care se realizează, corecții care cel mai probabil pleacă de la creșterea ofertei pe piața de energie electrică. Să nu uităm că în vară am avut o secetă foarte mare, ceea ce a făcut ca pe de o parte o serie de centrale hidroenergetice, vorbesc la nivel Europei, să nu funcționeze la capacitatea normală. De asemenea, au existat multe probleme în funcționarea centralelor nucleare electrice din diverse țări din Europa. Au existat mai multe accidente, care s-au produs în special în Franța. Cumva, toate aceste elemente au fost depășite în momentul de față și avem o ofertă care este mai generoasă, o ofertă care practic se vede deja în evoluția prețului energiei, în sensul în care acesta a scăzut în ultima perioadă.

Realizator: Dar avem șanse să vedem facturi în scădere, măcar pentru populație?
Dumitru Chisăliță: Deocamdată, România, dacă ne restrângem acuma discuția la România, avem o lege care are o plafonare a prețului pentru energie electrică. Din păcate, începând cu 1 septembrie am văzut o creștere pe medie a prețului la consumatorii finali, chiar și la consumatorii casnici, dacă vorbim de medie. În situația în care această schemă va fi modificată, avem șanse. Dacă nu vom vedea o modificare a schemei, practic, schema este valabilă până în august 2023 și, încă o dată, dacă nu există modificări ale legii se va merge cu aceeaşi schemă până atunci.

Realizator: Dar ce riscuri implică astfel de variații mari de preț pentru piața de energie electrică? Pentru familiile obișnuite, această limită de consum de 255 de kilowați pe lună este realizabilă? Cum ne putem încadra în ea?
Dumitru Chisăliță: Să știți că sunt foarte multe categorii de consumatori de energie electrică și dacă nu mergem cumva să facem distincția și să identificăm niște grupe omogene, este foarte greu să răspundem la această întrebare, sau, mă rog, răspunsul ar fi unul superficial. Dacă discutăm de consumatorii care, să spunem, sunt într-o zonă în care nu e necesar să folosească energie electrică pentru încălzirea apei menajere, pentru încălzire, pentru hidrofoare, pentru alte activități în gospodărie, cum sunt în zona rurală, unde sunt tot felul de echipamente electrice necesare pentru desfășurarea activității în gospodărie, a atinge 255 de kilowați oră într-o lună este rezonabil. Dacă mergem către acești consumatori care procentual, este adevărat, nu sunt foarte mulți. Atunci, din păcate, aici, lucrurile sunt foarte greu să le realizezi doar dacă renunți la căldură, dacă renunți la apă caldă, dacă renunți la celelalte activități pe care le făceai în mod curent, în gospodăriile rurale mă refer.

Realizator: La gazele naturale, situația va fi mai bună în condițiile în care se estimează că rerveele înmagazinate ar putea ajunge și la 95% anul acesta dar am văzut, de exemplu, și cazuri în care unii furnizori refuză contracte și anunță că nu pot garanta prețul fix pe un an și chiar pot exista probleme în continuitatea alimentării clienților.
Dumitru Chisăliță: Acum, haideți să împărțim discuția în două, o dată problema legată de securitatea aprovizionării cu gaze naturale, care în momentul de față este bună, nu atât pentru faptul că avem cantitate asta în depozite, este o cantitate, să spunem similară, pe care am avut-o și anul trecut și acum doi ani, deci nu cantitatea din depozite este cea care pe mine mă face să stau mai liniștit, ci două elemente importante: prognoza pusă pe masă de către ANM, care ne-a anunțat că va fi o iarnă mai caldă decât iarna trecută și acest element este foarte important, dacă se vor îndeplini aceste planuri, atunci într-adevăr putem să stăm mai liniștiți. Și a doua situație care, mă rog, luând cei bun din ea, faptul că a scăzut foarte mult consumul de gaz în sectorul industrial, schema de plafonare nu a protejat consumatorii care au consumat mai mult de 50.000 de megawați-oră pe an și mulți dintre acești consumatori și-au redus activitatea sau unii dintre chiar s-au închis. Asta a făcut ca și consumul industrial să scadă destul de mult în ultima perioadă, în ultimul an. Mă aștept ca în continuare acest trend să se înăsprească, în această perioadă rece, pentru că, practic, consumatorii industriali, în trimestrul IV 2022, vor avea un preț mult mai mare decât l-au avut în prima parte a anului 2022 și asta va determina noi reduceri, noi închideri, noi opiri de activități. Și atunci, aceste două elemente - o iarnă caldă și o reducere pe considerente economice a consumului în zona industrială - ar determina o trecere ușoară, să spunem, pentru iarna următoare. Încă o dată, din punctul meu de vedere, indicatorul cantități de gaze înmagazinate nu este unul care să mă convingă, dar sunt ceilalți doi indicatori - prognoza ANM și închiderea consumatorilor industriali. Mă rog, cu ghilimele de rigoare, pentru că închiderea consumatorilor înseamnă, de fapt, șomaj, înseamnă venituri mai puține pentru consumatori, înseamnă bani mai puțini la stat, înseamnă alte probleme de natură economică. Dar strict pentru sectorul gazelor naturale înseamnă o potențială trecere mai ușoară a iernii următoare.

Realizator: Dar care va fi situația companiilor, a IMM-urilor, cărora li se refuză contractarea, sau a operatorilor din sectorul public?
Dumitru Chisăliţă: Mai trebuie să înțelegem că această situație este determinată de conjunctura legislativă care este introdusă în România. Faptul că prin legi au fost stabilite niște obligații sau niște restricții foarte mari îi determină pe cei care activează în acest sector să nu își dorească să mai activeze în acest sector și de aici comportamentul lor. Legea are un element de rezervă, care n-a fost gândit pentru astfel de situații, a fost gândit pentru cazuri excepționale, în care, întâmplător, un furnizor sau un operator ajunge în situația de a nu mai putea să continue livrările către consumatorii casnici. Şi pentru acele situații excepționale și foarte puține, gândite procentual din numărul consumatorilor venea un alt furnizor, care era desemnat de către Autoritatea de Reglementare, care prelua acei clienți pentru o perioadă scurtă de timp, o lună consumatori non-casnici, trei luni consumatori casnici și, practic, îi ajuta să aibă o continuitate până la semnarea noului contract. În momentul de față se folosește instituția, furnizorul de ultimă instanță, practic, pentru o criză, criză care, din păcate, din punctul meu de vedere, este generată de modul în care a fost aprobată legislația în România în zona energiei și a gazelor naturale și care, până la momentul în care nu vor fi corecții care să fie făcute în concordanță cu aspectele de piață și aspectele normale, naturale, aş spune, de funcționare, nu se va îndrepta. Teoretic, să spunem că niciun consumator, casnic sau noncasnic, nu trebuie, nu poate să rămână fără gaze sau fără energie electrică, dar cu - hai să spunem - cu un stres suplimentar, pentru că apar aceste situații în care tot mai mulți consumatori sunt refuzați a li se mai acorda contracte de gaz sau de energie electrică și cumva consumatorii sunt nesiguri, neliniștiți, nu știu încotro vor merge. Vor exista foarte multe schimbări de la lună la lună, probabil vor veni alți furnizori de ultimă instanță, alte prețuri, deci stresul va fi maxim.

Realizator: Apropo de alte prețuri, voiam să vă întreb dacă ne putem aștepta la noi majorări ale facturilor, în condițiile în care zilnic apar exemple de la consumatori care au primit facturi chiar și de câteva mii de lei.
Dumitru Chisăliță: Acum, și aici trebuie să facem o distincție, să spunem că a existat o campanie în ultima perioadă, ultimul an de zile aș spune chiar, odată cu modificarea legislației privind intervalul dintre două citiri și în care foarte mulți consumatori care aveau contoare în general în interiorul curții, în interiorul apartamentului și care n-au putut să fie citite pur și simplu, nepuneputându-se intra în acea incintă. În momentul de față existat o campanie foarte agresivă ca să se citească aceste controare, inclusiv prin anunțuri, SMS-uri, telefon, mă rog, a fost o întreagă campanie și atunci s-au făcut aceste citire ale contoarelor, unele dintre contoare nu mai erau citite de un an sau chiar de doi ani de zile și bineînțeles au făcut regularizări pozitive sau negative, după caz. Și asta a fost de fapt sau, mă rog, pentru asta au apărut unele facturi atât de mari de uneori 6.000, 8.000, 9.000 de lei pentru că de fapt discutăm de o factură care cuprindea 20 de luni, 24 de luni sau chiar mai mult. Dacă am fi făcut o împărțire corectă și am fi împărțit la numărul de luni, am fi văzut că factura era undeva într-un interval de câteva sute de lei, adică nici pe departe un element atât de alarmist pe cât a părut la prima vedere.

Realizator: Ce pot face persoanele care au primit astfel de facturi? Ce trebuie să verifice pentru a ști dacă se încadrează în limitele compensate de stat și cum ne putem pregăti mai bine în continuare?
Dumitru Chisăliță: Acuma, ce trebuie să faci întotdeauna când îți vine o factură, să compari indexul pe care îl ai pe factură cu indexul contorului. Dacă el este similar, apropiat, atunci treci la următoarea fază de verificări. Dar primul și primul lucru trebuie să verifici acest index, să nu fie mult mai mare decât indexul contorului sau mult mai mic decât indexul contorului, ambele elemente, în mod normal, ar trebui să ne alerteze și să solicităm furnizorului corecția respectivă, a indexului respectiv, să plătim ceea ce am consumat într-adevăr. Al doilea element, pentru consumatorii și casnici și non-casnici, dar pentru cei casnici e foarte important este să se încadreze într-un plafon desemnat. Legea prevede ca fiecare consumator casnic care în anul 2021 a consumat o anumită cantitate de energie, să beneficieze sau, mă rog, să nu beneficieze de un anumit preț plafonat. De exemplu, dacă anul trecut un consumator casnic a consumat până într-o sută de kilowați-oră, indiferent cât consumă în momentul de față, el va avea un preț plafonat de 0,68 de lei pe kilowat-oră cu toate taxele incluse. Dar atenție, foarte important, ce consum a avut anul trecut. Dacă a avut anul trecut un consum între 160 de kilowați-oră, ca medie lunară pentru anul 2021, va avea un preț de 0.8 lei pe kilowatt-oră cu toate taxele incluse, excepție făcând situația în care anul acesta a consumat mai mult de 255 de kilowați-oră pe lună. Dacă a consumat mai mult de 255 de kilowați-oră pe lună atunci va avea un preț format din suma produsului între 0,8 lei pe kilowați de înmulțit cu 255, plus diferența între consumul realizat și 255 de înmulțit cu prețul din contract sau prețul pieței. Dacă a consumat anul trecut mai mult de 300 de kilowați-oră pe lună, ca medie lunară, atunci din start nu beneficiază de niciun plafon, nu beneficiază de nicio reducere, nu beneficiază de niciun ajutor. Consumatorul casnic trebuie să plătească prețul din contract sau prețul care există în piață în acea lună în care se efectuează factura.