Modificările la statutul parlamentarilor, "derogare de la norme"
Curtea Constituţională susţine că introducerea unui termen de 45 de zile în care parlamentarul declarat incompatibil de ANI poate contesta decizia este o derogare de la norme.
Articol de Andreea Marin, 13 Martie 2013, 18:30
Curtea Constituţională a dat publicităţii motivarea hotărârii de neconstituţionalitate a unor modificări aduse la statutul parlamentarilor.
Curtea Constituţională susţine că introducerea unui termen de 45 de zile în care parlamentarul declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate poate să conteste decizia reprezintă o derogare de la norma comună.
Redactorul Radio România Mădălina Verman transmite că judecătorii apreciează că situaţia senatorilor şi deputaţilor este similară celorlalte categorii de demnitari şi functionari publici cărora li se aplică un termen de 15 zile, iar instituirea unui tratament procedural diferit are caracter discriminatoriu.
Instanţa consideră că interzicerea participării parlamentarului aflat în conflict de interese la lucrările legislativului, pe o perioadă de cel mult 6 luni, este de natură să afecteze mandatul dat de alegători.
În consecinţă, Curtea Constituţională recomandă reglementarea unitară a incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, pentru o mai bună accesibilitate şi predictibilitate a legii, astfel încât să nu se mai înregistreze interpretări divergente. Instanţa pledează şi pentru concentrarea într-un singur volum a tuturor actelor normative cu privire la activitatea parlamentară.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a precizat după ce Curtea şi-a motivat decizia că Legislativul va relua săptămâna viitoare procedurile cu privire la statutul parlamentarilor.
În urmă cu două săptămâni, după pronunţarea hotărârii, preşedintele Senatului, Crin Antonescu susţinea că o va respecta şi susţinea că modificarea propusă de senatorul PNL Tudor Chiuariu ar fi făcut diferenţa clară între funcţionarii publici şi parlamentari.
La rândul său, liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, aprecia decizia drept previzibilă, iar şeful statului, Traian Băsescu, aflat la acel moment la Viena îşi manifesta mulţumirea faţă de verdictul Curţii şi atrăgea atenţia asupra încă unui articol - cel referitor la prezentarea unor probe concludente.