Migraţia orăşenilor la sate

Peste două mii de sălăjeni care locuiesc la oraş au renunţat la confortul din mediul urban pentru a se muta la sat unde consideră că viaţa este mult mai ieftină, iar asigurarea liniştii nu mai reprezintă o problema, ne-a informat corespondentul Radio România Actualităţi, Adrian Lungu.

Datele sunt cuprinse într-un raport al Filialei Sălaj a Asociatiei Comunelor din România, raport potrivit căruia numărul sălăjenilor care nu îşi mai permit să locuiască la oraş şi se hotărăsc să se mute la sat este în creştere, cel puţin în cazul anumitor comune.

Cele mai căutate sunt localităţile din apropierea municipiului Zălău, Crişeni, Aghireş, Românaşi, Hereclean, Varsolt şi Crasna, localităţi unde sunt asigurate de altfel şi utilităţile specifice mediului urban, respectiv apă, canalizare şi gaz, dar şi drumuri asfaltate, cabinete medicale sau baze sportive.

Un exemplu în acest sens este cel al comunei Crasna, unde potrivit datelor oficiale parţiale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor numărul localnicilor a crescut cu câteva sute, numărul tinerilor din comună fiind de asemenea în creştere.

Pensionarii se mută la sate

Cei mai mulţi dintre orăşenii care aleg să plece la sat sunt persoane ieşite la pensie care consideră că pot trăi mult mai ieftin la sat unde taxele şi impozitele sunt mult mai mici, iar distanţa până la oraş poate fi parcursă într-un sfert de oră cu maşina.

În plus, casele de la sat sunt mai ieftine şi de 10 ori decât cele de la oraş şi sunt vîndute de cele mai multe ori la pachet cu tot cu grădini sau terenuri agricole.

O casă poate ajunge astfel şi la 5.000 de lei în cazul unui sat îndepărtat şi nu cu prea multe utilităţi publice, iar într-o comună mai dezvoltată este vândută la preţuri care pornesc de la 10.000 de lei fără grădina şi teren agricol.

Vicepreşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Filiala Sălaj, Emeric Pop, ne-a declarat că cei mai mulţi sălăjeni care pleacă de la oraş se stabilesc în comuna Crasna, datorită distanţei scurte până în municipiul Zalău, dar şi pentru că aici există spital, liceu, grădiniţe, locuinţe pentru tineri, baze sportive, dar şi utilităţi publice, respectiv apă şi canalizare în sistem centralizat.

Cu toate acestea însă, mai există şi localităţi rurale care nu au mai rămas decât cu doi sau trei locuitori, sute de case fiind goale.

Tinerii au plecat la muncă în străinătate, iar cei vârstnici au plecat dintre noi.

Un caz aparte este cel al localităţii Tog unde nu mai sunt decât doi locuitori, restul caselor fiind pustii.

Românii "cuceresc" estul Ungariei

Sute de case şi mii de hectare de teren au fost cumpărate în ultimele luni de cetăţeni români, în localitatea Batania din Ungaria, ne-a transmis corespomdentul Radio România Actualităţi, Ioan Suciu.

Totul a început cu marile supermarketuri la cumpăraturi şi plimbări la sfârşit de săptămână prin mallu-rile existente în Szeged şi Bekescsaba.

Au urmat bazele de tratament din ştrandurile cu apă termala situate în imediata apropiere de frontieră, cele de la Mako,Gyula şi Oroshaza.

Urmează acum localităţile Dombegyhaza şi Mezokovacshaza.

Civilizaţia română îşi face simţită prezenţa tot mai mult în această zonă.

În locul caselor vechi din pământ, răsar vile şi case cu mansardă.

Preţurile caselor din zonă este relativ mic în comparaţie cu preţurile practicate în România iar impozitele mici ,ordinea şi disciplina i-a făcut pe români să vină în zonă.

Tot mai mulţi copii, înscrişi la şcoala românească din Batania

Românii din Batania sunt ca fraţii şi cu sârbii şi cu ungurii din zonă.

Copii românilor zburdă pe uliţele asfaltate din aceste localităţi şi anima atmosfera înbătrânită cu populaţie pe măsura şi procent de şomaj de 20%.

Mulţi etnici unguri se mută mai spre vestul Ungariei la graniţa cu Austria.

Şcoala românească Lucian Magdu primeşte tot mai mulţi copii de români, spune directoarea Iuliana Oltean.

Navetişti români şi unguri pleacă dimineaţa la muncă în Romania spre zona industrială creată în apropiere de Arad şi de autostrada mult râvnită.

Plăcuţele bilingve amplasate la intrarea în localităţi au fost urmate de reclame, anunţuri comerciale şi afişe cu informaţii de uz general în limba română.

Chiar şi anunţurile la megafon din locurile publice, cum ar fi cele din bazele de tratament sau ştranduri sunt făcute într-o limbă română mai stâlcită cei drept, alături de germană şi maghiară.

Totul de la sine fără hotărâri de guvern şedinte şi întâlniri de taină.

Românii fără să ceară aşa ceva prin demersul lor au impus un asemenea respect.

Maghiarii din Ungaria mai exact de la Batanaia la rândul lor încearcă să se adapteze şi nu ţin cont de barierele lingvistice şi statale într-o Europă ce se doreşte unită şi fără graniţe.