Lista cu citostatice "trebuie actualizată"
Preşedintele Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimie, spune că lipsesc 40 de citostatice de pe piaţa românească şi că din ce în ce mai mulţi bolnavi se confruntă cu această problemă.
Articol de Marilena Frâncu, 15 Mai 2012, 19:19
Medicamentele necesare în tratarea cancerului, citostaticele, sunt în continuare o problemă pentru autorităţile sanitare.
Preşedintele Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimie, trage semnale de alarmă de câţiva ani, dar soluţiile par greu de găsit şi de pus în aplicare.
Cezar Irimie spune că lipsesc 40 de citostatice de pe piaţa românească şi că din ce în ce mai mulţi bolnavi se confruntă cu această problemă.
Ultimele statistici ale Casei Naţionale indicau circa 500.000 de persoane diagnosticate cu cancer şi peste 98.000 de cazuri noi în fiecare an, dar Cezar Irimie spune că unii pacienţi aşteaptă luni de zile până primesc tratamentul după diagnosticare.
"Avem pacienţi din Bucureşti, din Cluj, Timişoara, Iaşi, Bacău... Chiar zilele trecute am întâlnit în Braşov, în farmacie, o doamnă care lăsa bileţele cu medicamentele necesare copilului ei de 21 de ani, în caz că cineva va găsi aceste medicamente să o sune, să vină să le cumpere.
"Deci situaţia este foarte critică, tensiunea crescând în rândul pacienţilor cu cancer, care se văd lipsiţi de acces la tratament, se văd lipsiţi de speranţa de viaţă" afirmă Cezar Irimie.
Medicii sunt în imposibilitatea de a prescrie întreaga schemă de tratament
Într-o anchetă a colegilor de la Radio Cluj, directorul Institutului Oncologic din oraş, Patriciu Achimaş, spune că epuizarea stocului i-a pus pe medicii de aici în imposibilitatea de a prescrie întreaga schemă de tratament.
"În momentul acesta, ne lipseşte un singur chimioterapic, dar atât instituţia noastră, cât şi Comisia Naţională de Oncologie au întreprins toate demersurile necesare pentru a obţine aceste chimioterapice.
"Soluţia sugerată indirect, ca pacienţii să-şi procure singuri chimioterapicele, nu este una bună. Repsonsabilitatea este a statului pentru toţi cetăţenii lui", spune Patriciu Achimaş.
Şefa Secţiei de Oncopediatrie, doctorul Rodica Cosnarovici, consideră că în cazul copiilor principala armă este chimioterapia.
"Nu este voie ca din schemă să lipsească un citostatic şi nu este voie să fie redusă doza, deci să împarţi un flacon la doi pacienţi. Pentru a face rost de medicamente, eforturile sunt foarte mari. Trebuie să le procurăm pe alte căi, care nu întodeauna sunt uşoare sau potrivite.
"Uneori le cumpără familia, uneori apelăm la donaţii, apelăm la fundaţii, apelăm la colegii din străinătate. Avem mici rezerve din fiecare medicament, în aşa fel încât fiecare pacient până la urmă îşi primeşte tratamentul corect" afirmă Rodica Cosnarovici.
Ministrul sănătăţii recunoaşte problema
Preşedintele interimar al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Dorin Ionescu, a precizat pentru Radio România Actualităţi, că în prezent nu sunt probleme în ceea ce priveşte finanţarea programului naţional de oncologie, iar eventuale sincope în tratamentul bolnavilor sunt cauzate de dispariţia de pe piaţă a câtorva citostatice în urma retragerii unor producători.
Ministrul sănătăţii, Vasile Cepoi, recunoaşte că tratamentul cu medicamente în ambulator este o problemă critică a sistemului sanitar, nu numai în cazul citostaticelor.
"Există o serie de medicamente care nu mai prezintă interes financiar pentru producători şi distribuitori. Pentru acestea căutăm o soluţie, şi anume aceea ce a fi achiziţionate prin Unifarm şi prin Fabrica de Antibiotice.
"Ne-am oprit într-o primă etapă la citostatice. Deocamdată, nu am reuşit să aducem decât două din cele 26. Patru sunt în curs de a fi aduse pe piaţă şi, sigur, se continuă negocierile cu producătorii pentru a le aduce şi pe celelalte" a mai declarat Vasile Cepoi.
Criza de medicamente este generată de subfinanţarea sistemului sanitar, situaţie care se perpetuează de câţiva ani şi mai multe guverne, iar actualul ministru de resort a declarat recent că îşi doreşte să existe o transparenţă totală în colectarea fondurilor şi speră ca sănătatea să primească anul viitor un procent de 6% din produsul intern brut.