Industria de apărare, înlocuită de diplomaţie

"România nu îşi vede ameninţată securitatea naţională în vreun fel, dar va da un răspuns pe măsura instituţiilor euroatlantice din care face parte oricrei încercări a Federaţiei Ruse de a intra în spaţiul aerian românesc."

Afirmaţia aparţine ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa şi a fost făcută miercuri la deschiderea oficială a expoziţiei internaţionale dedicate industriei aeronautice, apărarii, securităţii naţionale şi securităţii private "Black Sea Defense & Aerospace".

Este doar unul dintre semnalele care arată că Bucureştiul, ca şi celelalte capitale ale Alianţei Nord-Atlantice, constată că politica de austeritate în domeniul apărării nu a fost cea mai fericită opţiune în timpul crizei economice mondiale.

Criza economică mondială a silit statele lumii, inclusiv pe cele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, să reducă drastic cheltuielile sistemelor de apărare şi să înlocuiască eforturile economice cu cele ale diplomaţiei.

Experţii reconsideră rolul industriei de apărare

Eşecul acestei abordări este mai mult decât evident. Anexarea Crimeii a demonstrat că lecţia duşului rece aplicat Occidentului de interveniţa în Georgia, în chiar anul în care Tbilisi şi Kievul ar fi trebuit să semneze preaderarea la NATO, nu a fost învăţată la timpul potrivit.

Poziţia din ce în ce mai inflexibilă a Moscovei îi sileşte pe experţi să invoce tot mai des termenii războiului rece şi să reconsidere rolul industriei de apărare.

Dintr-o singură trăsătură de condei, guvernul de la Bucureşti anulează obligaţii fiscale de peste 1,1 miliarde lei ale unor companii din industria românească de profil.

Pe lista unităţilor vizate de ordonanţa de urgenţă adoptată ieri se regăsesc nume bine cunoscute: Tohani, Cugir, Sadu, Plopeni etc, operatori economici cu capital integral de stat din industria de apărare care sunt de interes strategic pentru statul român şi au o pondere semnificativă în producţia de armament, muniţie, blindate.

Sunt furnizori de bază pentru forţele sistemului naţional de apărare.

Detalii în interviul realizat de Magdalena Zăvoianu cu ministrul economiei, Constantin Niţă.

Constantin Niţă: Operatorii economici din industria de apărare înregistrează arierate bugetare şi datorită acestui lucru nu există surse de finanţare pentru stingerea acestor obligaţii, mai ales la stat. În al doilea rând, actualul context regional geopolitic impune întărirea capacităţii de apărare a ţării prin acţiuni imediate de redresare economico-financiară a acestor operatori economici. Prin urmare, atât din punct de vedere financiar, dar şi din punct de vedere organizatoric, conform strategiei naţionale de securitate, este nevoie să abordăm această chestiune cu maximă responsabilitate. Din acest motiv, guvernul a adoptat această ordonanţă prin care numai întreprinderile care sunt cu acţionariat sută la sută al statului, numai acelea beneficiază de această ordonanţă şi bineînţeles că aceşti operatori care înregistrează datorii la bugetul de stat. Sigur că acest lucru va determina cu siguranţă o nouă reaşezare a acestor unităţi în spectrul economic românesc, vor putea să intre pe criterii de eficienţă şi sigur, vor putea să vândă produse strategice atât în România cât şi la export.

Reporter: Despre ce companii este vorba, domnule ministru?

Constantin Niţă: Sunt 15 companii: Tohan, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Sadu, Mija, Moreni, ş.a.m.d..

Reporter: Mai au volum mare de activitate?

Constantin Niţă: Au volum de activitate pentru că au şi export, au şi produse la intern, mai puţin până acum la intern, dar cu ajutorul guvernului sper ca în semestrul doi să se reglementeze şi producţia pentru intern. Din punct de vedere organizatoric, acolo unde vom constata că unele unităţi nu mai sunt viabile din punct de vedere economic, vor trebui să fie fie desfiinţate, fie comasate, în aşa fel încât să realizăm câteva complexe din acestea industriale care să fie eficiente din punct de vedere economic. Rămân numai datoriile comerciale, cele /în/ care, sigur, statul nu poate să se implice, având în vedere că, aşa cum vă spuneam, aici statul este acţionar majoritar. Încercarea noastră este aceea de a repune aceste unităţi pe criterii financiare de a putea fi finanţate de către bănci, deci de a putea accesa fonduri, credite bancare, în aşa fel incât să-şi poată relua procesul de fabricaţie.

Reporter: Există anumite înţelegeri în ceea ce priveşte producţia viitoare ale acestor companii de stat?

Constantin Niţă: Unele din aceste companii au deja contracte de export, au trait şi până acum. Sigur, nu au asigurată producţia necesară la întreaga capacitate, altele, însă, merg destul de prost, şi atunci o să vedem după o analiză serioasă ce putem face cu ele. Ei au şi o producţie civilă. Aceste unităţi merg şi pe producţia civilă şi pe cea militară, strategică, dar aceste datorii sunt aferente numai producţiei militare.

Reporter: Iar aceste datorii istorice se şterg de către Guvern, din fondul de rezervă al Guvernului, al statului... Cum?

Constantin Niţă: Nu, nu, sunt datoriile, obligaţiile bugetare pe care aceste unităţi le aveau către ANAF: impozite pe profit, tot felul de impozite care sunt plătite la Finanţe.

Reporter: Şi ele nu se duc în deficit?

Constantin Niţă: Această ordonanţă şi toate calculele au fost făcute împreună cu cei de la Ministerul de Finanţe, evident. Asta nu înseamnă că de acum managerii acestor unităţi trebuie să stea liniştiţi că mai vine statul încă o dată şi mai sterge datoriile, nu. Îi asugur că vor trebui să pună mâna serios pe muncă.

Oferta românească trebui cunoscută şi peste hotare

Ideea ministrului economiei, Constanţin Niţă, pentru promovarea industriei româneşti de apărare este susţinută şi de ministrul apărării, Mircea Duşa, care se pronunţă pentru o mai largă cunoaştere a ofertei româneşti de profil peste hotare.

Responsabilul de la Bucureşti a fost prezent astăzi, alături de mai mulţi demnitari români, la deschiderea Expoziţiei Internaţionale dedicate industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi securităţii private - Black Sea Defense and Aerospace (BSDA) 2014 şi care va rămâne deschidă la Romaero Băneasa până vineri.

Cătălin Purcaru a fost prezent şi detaliază.

Evenimentul are drept scop identificarea soluţiilor de cooperare atât în domeniul producţiei, cât şi în cel al afacerilor, pentru a contribui la promovarea pe plan internaţional a industriei de apărare din România.

Cooperarea internaţională este foarte importantă pentru dezvoltarea industriei de apărare din România, susţine consilierul prezidenţial pe probleme de securitate Iulian Fota.

Totodată, cooperarea internaţională are un rol important în dezvoltarea capabilităţilor necesare unor instituţii implicate în domeniul securităţii naţionale, subliniază Iulian Fota.

"Pe de o parte, avem dedicaţi în zona de securitate naţională şi, până la urmă, cred că asta este cea mai importantă resursă a noastră ca ţară. Pe de altă parte, oamenii ăştia dedicaţi ştiu, gândesc, concep, produc tehnologii, pentru că oamenii au nevoie de capabilităţi ca să îşi facă treaba.

"Oricât de curajoşi şi oricât de gata de sacrificii ar fi ei, atunci când au şi capabilităţile necesare, evident că la sfârşitul zilei gradul de securitate naţională al României este mult mai mare şi, împreună, şi noi cei din zona politică, şi dumnealor din zona tehnică, putem raporta misiunea bine îndeplinită", a declarat.

Ştergerea datoriilor, "un pas înainte pentru industria de apărare"

Ministrul apărării, Mircea Duşa, afirmă că expoziţia reprezintă o oportunitate pentru cercetarea militară şi industria de apărare din România.

Astfel, industria de apărare poate să promoveze mai eficient proiecte şi produse pe plan intern şi extern, a precizat ministru.

Mircea Duşa consideră că ordonanţa guvernului prin care o parte din datoriile companiilor de stat din domeniu ar putea fi şterse reprezintă un pas înainte pentru industria de apărare românească.

"Având în vedere că foarte multe din unităţile, din agenţii economici din industria de apărare au datorii istorice, în ordonanţa de urgenţă există o procedură.

"Eu sper ca în următorele zile agenţii economici să îşi depună documentele la ANAF pentru ca acele datorii ca urmare a producţiei pentru apărare să poată fi anuale, asta fiind şi în concordanţă cu deciziile UE.

"Există această excepţie pentru producţia în domeniul apărării", a spus Mircea Duşa.

Cererile armatei, "reduse"

Managerul general al Uzinei Mecanice Mija, Gheorghe Băleanu, susţine că pe piaţa internă produsele industriei de apărare au fost foarte puţin solicitate până în prezent.

"Cererile armatei sau sistemelor de apărare din ţară sunt foarte reduse. Capacităţile a trebuit să le menţinem, că suntem obligaţi printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să menţinem capacităţile de producţie, şi s-au acumulat datorii.

"Uzina Mecanică Mija este o societate care nu a beneficiat de scutiri, o excepţie ar fi nişte datorii pe care le-am avut către AJOFM, în urma plăţilor unor salarii compensatorii la disponibilizările impuse prin programul de restructurare", a spus Gheorghe Băleanu.

Gheorghe Băleanu consideră că există riscul ca unii dintre producătorii de tehnică militară să acumuleze din nou datorii, în cazul în care produsele lor nu vor fi solicitate.

În opinia sa, pentru susţinerea industriei de apărare, guvernul ar trebui să se implice în continuare, inclusiv prin alocarea de fonduri.