"În plan extern, preşedintele Klaus Iohannis se bucură de multă apreciere"

Daniela Petrican: Conform presei occidentale, România i-ar fi notificat pe ceilalţi membri ai NATO că intenţionează să-l nominalizeze pe preşedintele Klaus Iohannis drept candidat pentru funcţia de secretar general al NATO. Deocamdată nu există confirmări oficiale ale acestui demers, nici de la preşedinţie, nici de la guvern, care însă nu infirmă această iniţiativă, ce poate aduce un român la conducerea uneia dintre cele mai înalte structuri din lume, aşa cum spune premierul Marcel Ciolacu.
Cătălin Cîrnu: Un nou secretar general al Alianţei Nord-Atlantice urmează să preia postul de lider al blocului militar în luna octombrie. Despre şansele şi mai ales implicaţiile acestui demers politic discutăm chiar acum cu invitatul "Apelului matinal", jurnalistul şi editorialistul politic DCNews, Bogdan Chirieac, analist de politică externă. Bună dimineaţa!
Bogdan Chirieac: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc pentru invitaţie!
Cătălin Cîrnu: Mulţumim că aţi acceptat-o! Cât de puternică ar fi candidatura preşedintelui României pentru această poziţie, evident, raportându-ne la contextul internaţional din ce în ce mai dificil, pe fondul războiului care continuă în Ucraina?
Bogdan Chirieac: Aparent, puţin puternică, fiindcă premierul Mark Rutte este acceptat deja de 22 de naţiuni membre ale NATO. Şi totuşi România nu ar fi făcut acest demers la întâmplare. Probabil că aici se ascunde o mişcare de şah politic. Sunt câteva aspecte: să vină din est în cadrul NATO, sunt un pic neliniştite de faptul că, eu ştiu, alianţa ar merge cu două viteze şi că atacul Rusiei asupra Ucrainei le vulnerabilizează în mod deosebit. Din acest punct de vedere, un secretar general al NATO din estul Europei ar linişti foarte mult flancul estic al Alianţei. De asemenea, mai este un zvon, şi anume că Germania, care oficial şi-a dat acordul, de fapt nu ar fi foarte încântată de Mark Rutte secretar general şi atunci atacă, atacă cu ghilimele de vigoare, prin România, impunându-l pe preşedintele Klaus Iohannis. Este cumva acelaşi procedeu diplomatic pe care îl făcea Germania cu ani în urmă, când bloca aderarea României la Schengen prin intermediul Olandei. Germania spunea "da", dar Olanda spunea "nu". Acum poate că se întâmplă acelaşi fenomen cu România. România îşi pune un candidat şi sigur lucrurile acestea deranjează mult, strică apele la Bruxelles, vizavi de Mark Rutte. În orice caz, repet, ambasadorul României la Bruxelles a făcut această solicitare, spunând că aşteaptă reacţia Cotroceniului, deci anunţ oficial de la Cotroceni. Deci nu este un zvon de presă, nu este o informaţie pe surse, este un demers oficial. Să vedem în ce constă această mişcare de şah, pe care diplomaţia din România o dă în acest moment spaţiului euroatlantic.
Cătălin Cîrnu: Care ar putea fi susţinătorii României, aliaţii din est, inclusiv Turcia?
Bogdan Chirieac: Am înţeles că ţările de est ar dori un secretar general al NATO din est. Ar putea să fie, exact cum spuneţi, ţările din est, Turcia, care este o ţară foarte importantă NATO, după cum ştim cu toţii. Şi lucrul acesta nu ar diminua cu nimic importanţa statelor occidentale, care reprezintă motorul NATO: Statele Unite, Marea Britanie, Germania. Fiindcă, după cum ştim, funcţiile cele mai importante, funcţiile militare la NATO sunt împărţite între aceste state, în mod tradiţional. Singura problemă, cumva, este că preşedintele Biden a apucat să salute numirea lui Mark Rutte, dar asta nu înseamnă că la masa verde nu se poate renegocia. În orice caz, candidatura este puternică în plan extern, spre deosebire de intern, unde credibilitatea sa este foarte redusă. În plan extern, preşedintele Klaus Iohannis se bucură de multă apreciere.
Daniela Petrican: Dar cât de mult contează sprijinul Statelor Unite ale Americii?
Bogdan Chirieac: Este esenţial. Nu poţi să pui un secretar general al NATO fără acordul Statelor Unite, fiindcă 70% din NATO înseamnă în momentul ăsta Statele Unite. Nu mai vorbim de avansul tehnologic excepţional. Dar asta nu înseamnă că Statele Unite nu-şi pot reformula opţiunea. Eu nu spun că se va întâmpla asta şi pare destul de puţin probabil. Dar n-ar fi făcut o mişcare sinucigaşă Bucureştiul, dacă nu exista ceva concret în spate. Nicio altă naţiune n-a mai făcut aşa ceva. Ştiţi bine, la preselecţie se vorbea despre o femeie din ţările baltice premier, deci exista un profil de candidat şi s-a renunţat la această opţiune tocmai fiindcă ţările baltice, care au suferit direct ocupaţia sovietică jumătate de secol, sunt foarte belicoase şi NATO spune că nu..., încearcă să evite, pe cât posibil, face tot ce poate, un conflict direct cu Rusia, şi atunci au renunţat la opţiunea ţărilor baltice. Din ţările nordice tot am avut secretar general al NATO. Din zona asta de sud-est n-a existat, dar nici n-avea cum să există, că România de abia a intrat în 2004 în NATO. Deci, urmărim cu mare atenţie ce se întâmplă la Bruxelles, de o parte şi de alta a Atlanticului, în acest moment.
Cătălin Cîrnu: Da, îmi amintesc, anul trecut, cred că se vorbea şi despre Mette Frederiksen, premierul Danemarcei, apropo de poziţia unei femei, ca lider al blocului NATO.
Bogdan Chirieac: Aşa este.
Cătălin Cîrnu: Dar în ce condiţii credeţi că România poate obţine acum o poziţie politică importantă, fie în conducerea NATO, am tot vorbit, sau chiar în cea a Uniunii Europene?
Bogdan Chirieac: Cred că preşedintele Iohannis va obţine o astfel de poziţie. Era în cărţi, înainte de această mişcare, care înţeleg că este pregătită de multă vreme la NATO, era în cărţi opţiunea de a fi Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Ucraina. Şi lucrurile astea se întâmplă fiindcă nu s-ar fi mutat totuşi alegerile prezidenţiale fără niciun motiv solid. Comasarea, am înţeles de ce s-a făcut şi lista comună, dar nu s-ar fi mutat alegerile prezidenţiale în septembrie, fără să mai comasezi un tur al prezidenţialelor cu parlamentarele, aşa cum se întâmpla până în 2004. Deci, asta înseamnă că preşedintele Iohannis ar trebui să termine mai repede al doilea mandat prezidenţial, că nu poţi să spui că demisionează, probabil va spune că va termina mai repede, pentru a ocupa funcţia la Bruxelles. Domnia sa îşi doreşte foarte mult o carieră internaţională după cele două mandate de preşedinte al României.
Daniela Petrican: Dar se poate schimba ceva, dacă ne raportăm la alegerile din Statele Unite?
Bogdan Chirieac: Alegerile din Statele Unite sunt după ce va fi tranşată chestiunea secretarului general al NATO. De ce? Jens Stoltenberg pleacă la 1 octombrie, alegerile din Statele Unite sunt la începutul lui noiembrie. Deci, cu o lună şi câteva zile înainte, lucrurile astea trebuie tranşate. Plus că nu se va intra cum se intră în România cu candidaţii la Primăria Generală a Capitalei, probabil îi vom afla pe 9 iunie, odată cu alegerile, dacă o ţin tot aşa. Nu, în această primăvară, în aprilie, lucrurile trebuie încheiate, fiindcă are loc o tranziţie logică şi ordonată, nu dezordonată. E vorba de staff, e vorba de proceduri, e vorba de ce au dânşii acolo, protocoale de securitate şi aşa mai departe. Adică, candidatul nu va ieşi pe 30 septembrie dintr-o cutie. Nu, lucrul ăsta se întâmplă în aprilie, sfârşitul lui aprilie, cu siguranţă.
Cătălin Cârnu: Şi totuşi, ce ar însemna pentru România ca preşedintele Klaus Iohannis să prindă o asemenea poziţie, fie că ne raportăm la NATO sau la Uniunea Europeană?
Bogdan Chirieac: Poziţia la NATO înseamnă ridicarea României la un rang pe care nu l-am mai avut înainte, să ştiţi. Şi aşa, poziţia de secretar general adjunct pe care o ocupă Mircea Geoană este foarte importantă. Ţin minte când am fost refuzaţi la Madrid, în 1997, intrarea în NATO. Din cauza faptului că nu reuşisem să-l convingem pe fostul preşedinte american Bill Clinton, la vremea respectivă. Eh, acum, ca o ţară ca România să ocupe funcţia de secretar general al NATO e un lucru deosebit, din toate punctele de vedere şi să ştiţi că va reverbera inclusiv în poziţiile economice ale României, inclusiv în imaginea sa în lume. E un lucru cu adevărat important ca un român să ocupe această funcţie, fostul preşedinte al României să devină secretar general al NATO. Vă spun: şi funcţia de secretar general adjunct ocupată de Geoană acum, este o poziţie foarte importantă. Nu discutăm despre lucrul acesta.
Cătălin Cârnu: Da, aşteptăm, evident confirmări. Cu mulţumiri pentru discuţie.
Bogdan Chirieac: Şi eu vă mulţumesc foarte mult.
Cătălin Cârnu: Discuţia am purtat-o astăzi, la Apel matinal, alături de jurnalistul şi editorialistul politic DCNews, Bogdan Chirieac, analist de politică externă.