”În mod cert, comasarea cu alegerile locale a generat un plus de interes, care s-a reflectat şi asupra alegerilor europarlamentare”

"Apel matinal" - Invitat: Costin Ciobanu, analist politic

Realizator: Daniela Petrican

Peste 9 milioane de români şi-au exprimat opţiunile la alegerile europarlamentare, ceea ce înseamnă mai mult de 50% şi cu aproape 400.000 mai puţini la cele locale. Cei mai mulţi alegători s-au prezentat la urne în judeţele Olt, Giurgiu şi Teleorman, iar cei mai puţini în judeţele Vaslui, Iaşi, respectiv municipiul Bucureşti. Ca vârstă, majoritatea alegătorilor au între 45 şi 64 de ani, iar cei mai puţini între 18 şi 24 de ani. În mediul urban au votat mai puţine persoane decât în mediul rural, iar bărbaţii au fost prezenţi la urne în număr mai mare decât femeile. De notat că au fost peste 1.200 de sesizări referitoare la posibile încălcări ale legii în legătură cu procesul electoral, potrivit Ministerului de Interne. Ce perspective sunt, discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal", analistul politic Costin Ciobanu. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa! Vă mulţumesc pentru invitaţie!

Şi noi vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră. La finalul unei campanii lipsită de vervă, vedem un scrutin cu rezultate previzibile, sigur, aşteptăm datele oficiale finale, dar ca perspectivă politică ce se poate schimba?

Rezultatele, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, sunt previzibile, cel puţin din perspectiva alegerilor europarlamentare. La momentul formării acestei mari coaliţii între PSD şi PNL ne aşteptam la un scor care să depăşească 40%. Vom vedea cum va arăta acest scor final, însă dacă el va fi unul peste 50%, acest lucru înseamnă un număr semnificativ de mandate care vor merge către coaliţia PSD-PNL în Parlamentul European. Ce a surprins în aceste alegeri e scorul AUR. La un moment dat, AUR era prezentat în sondajele de opinie cu peste 20%, am văzut în exit-poll-urile pentru alegerile europarlamentare un scor de 15%. La fel surprinde subperformanţa coaliţiei din care face parte USR. Vorbeaţi de prezenţa în alegerile europarlamentare, peste 50%, cea mai importantă prezenţă în alegerile europarlamentare din istoria noastră de membri ai Uniunii Europene. Vă reamintesc că în 2009 am avut o prezenţă de 27%, aproape la jumătate faţă de ceea ce vedem astăzi. În mod cert, comasarea cu alegerile locale a generat un plus de interes, care s-a reflectat şi asupra alegerilor europarlamentare care, în general, nu numai în România, dar peste tot în Europa, sunt alegeri de ordin secund, generând mai puţin interes decât alegerile locale şi alegerile parlamentare. În acelaşi timp, vedem interesul cel mai mare, cel puţin prin prisma rezultatelor care încep să vină, este pentru ceea ce se întâmplă în comunităţile locale. Oamenii sunt extrem de interesaţi de cine le va fi primar, cine le va ... următorii patru ani, pentru că, până la urmă, există acest dicton că orice politică e politică locală.

Dar putem spune că a fost un test bun pentru următoarele alegeri sau sunt, credeţi, posibile noi regrupări şi poate chiar alianţe pe scena politică înainte de prezidenţiale?

În mod cert a fost un test, test pentru marile partide, mai ales că alegerile prezidenţiale vor fi în septembrie, vom avea practic o declanşare a campaniei electorale la mijloc de luna august, evident dacă nu vor exista schimbări în ceea ce priveşte calendarul electoral. Toată lumea a vorbit despre aceste alegeri ca fiind un fel de tur zero al alegerilor prezidenţiale. Exista aşteptarea ca aseară să avem mari anunţuri din partea partidelor, din partea principalilor candidaţi. Ne aşteptam să vedem anumite poziţionări din partea premierului în funcţie, preşedinte PSD, din partea fostului premier Ciucă, preşedinte PNL. Cred că mai degrabă prin ceea ce s-a întâmplat ieri, prin aceste rezultate extrem de diverse, mai degrabă am avut parte de o aşteptare. Următoarele zile, probabil se va accelera acest ... privind alegerile prezidenţiale. Partidele, aşa cum arată rezultatele, au şi puncte puternice, au şi puncte în care au câştigat, au şi puncte slabe. Ne uităm, de exemplu, la coaliţia PSD-PNL. Am văzut, conform acestor estimări, un rezultat foarte bun la alegerile europarlamentare. În acelaşi timp, atenţia a fost extrem de concentrată în această perioadă asupra a ceea ce s-a întâmplat în Bucureşti şi vedem un rezultat, aş spune, peste aşteptări pentru primarul în funcţie Nicuşor Dan care, vedem, a avut peste 45%. Acest lucru, evident, pare o înfrângere pentru marea coaliţie, aşa cum s-a întâmplat şi la Timişoara, unde, în ciuda coaliţiei între PSD şi PNL, nu au reuşit să îl învingă pe primarul în funcţie. Pentru o putere, vedem rezultatele la Bucureşti, cel puţin, viceprimarul general, încă aşteptăm să vedem ce se întâmplă la Sectorul 1 şi Sectorul 2, însă scorul politic în ceea ce priveşte alegerile europarlamentare nu pare un scor foarte bun. Încă se numără voturile. Probabil că partidele sunt puţin mai circumspecte. Va dura câteva zile până când vom avea tabloul final al alegerilor locale. De acolo se va demara probabil foarte puternic pentru alegerile prezidenţiale. Însă ne aşteptăm ca acest peisaj al alegerilor prezidenţiale ... totul va depinde foarte mult de cine vor fi candidaţi. Ne aşteptăm să avem şi candidaturi independente care să dinamizeze oarecum peisajul prezidenţial. O să vedem dacă cele două mari partide vor candida separat sau împreună şi în ce măsură acest caracter extrem de personalizat al alegerilor prezidenţiale va fi influenţat de votul politic pe care l-am văzu, de exemplu, la consiliile judeţene sau în alegerile europarlamentare.

Prezenţa la vot a depăşit-o pe cea din 2020, aceasta prin participarea mai ridicată la anumite categorii de vârstă, îndeosebi pentru persoanele de peste 65 de ani. Datele arată acum că tineri între 18 şi 24 de ani au tratat votul cu dezinteres. Cum ar putea politicienii să-i convingă să se implice?

Cred că până urmă, aici este vorba de o prăpastie între generaţia tânără şi mediul politic, de mesajele care vin dinspre politic şi care probabil ... extrem de bine ţintite pentru electoratul tânăr. Evident, şi politicienii îşi fac calcule, pentru că dacă se gândesc că cei mai în vârstă vin la vot, şi propunerile pe care le fac, şi în general politicile ... ţintesc această categorie de public. Într-adevăr, aşa cum bine remarcaţi, am avut o prezenţă surprinzător de mare în rândul electoratului în vârstă, la fel am avut o prezenţă foarte bună a celor din mediul rural. Probabil ceea ce s-a întâmplat ieri, evident analize mai detaliate vor trebui să ... Tot ce s-a întâmplat ieri ţine de această comasare a alegerilor locale cu alegeri europarlamentare. Am avut timp să cred o mobilizare a primarilor, a candidaţilor locali care au reuşit să ducă la acest plus de participare. Aşa cum vă spuneam, alegerile europene, cu excepţia momentului din 2019, când practic am avut foarte multă emoţie în jurul acelui referendum pentru justiţie şi a ceea ce se întâmplase înainte, alegerile europarlamentare sunt totuşi alegeri care nu generează foarte mult interes în România, vorbeam de 27% în 2009, de 32% în 2014. Însă trebuie gândit probabil pe termen mai lung care sunt soluţiile pentru a creşte plusul, participarea în rândul electoratului tânăr şi evident se vorbeşte de tot felul de soluţii, că e vorba de vot electronic, eventual de coborârea vârstei de vot la ... ani. Ne putem gândi şi la ceea ce se întâmplă în unele ţări din UE, vot obligatoriu. Însă, e o mare prăpastie şi la un moment dat trebuie să înţelegem mai bine de ce tinerii sunt atât de puţin interesaţi de politică, cel puţin la acest moment în viaţa lor politică, la debutul lor în viaţa publică.

Dar este previzibilă o schimbare de anvergură pe întreg continentul european, dacă ne uităm că francezii vor fi chemaţi pentru alegeri anticipate, iar în Germania, extrema dreaptă este în ascensiune?

Am avut în narativul de dinainte de aceste alegeri, pare că s-a confirmat cel puţin în unele ţări-cheie. Vedem un rezultat peste aşteptări în Franţa, aşa cum bine remarcaţi. Preşedintele Macron a ieşit foarte rapid şi a declanşat alegeri parlamentare anticipate, probabil în ideea de a stopa ascensiunea partidului populist de dreapta al lui Marine Le Pen. Vedem ce s-a întâmplat, într-adevăr, în Germania, unde AfD-ul este pe locul al doilea, vedem ce s-a întâmplat în Austria, în care, practic, Partidul Libertăţii, pentru prima dată în istorie, un partid populist de dreapta câştigă alegerile. Este în mod cert o deplasare ... de dreapta în Parlamentul European. În acelaşi timp, dacă este să ne uităm la totaluri, Partidul Popularilor Europeni pare să aibă cea mai mare susţinere, cu un nivel nu foarte schimbat faţă de acum cinci ani de zile ... şi în rândul social-democraţilor, unde vedem schimbări în ceea ce priveşte sprijinul, pentru Verzi, pentru partidul centrist, Partidul Liberalilor Europeni şi avem o creştere a ceea ce numim zona de dreaptă, la dreapta, a Partidului Popular European, în care se regăsesc şi partide populiste de dreapta. Probabil acest lucru va avea consecinţe asupra felului în care vor fi luate decizii în următorii cinci ani la nivelul Uniunii Europene. Vom vedea ce se va întâmpla cu politicile privind migraţia, cu politicile verzi, pentru că ne aşteptăm ca partidele populiste de dreapta, în măsura în care vor reuşi să se înţeleagă, pentru că şi acolo sunt foarte multe limite ..., vor putea să facă front comun. Însă, în mod cert, aceste alegeri arată o anumită perspectivă privind viitorul proiectului european. Să sperăm că Europa va ieşi, în urma acestor frământări şi acestor alegeri, mai puternică, pentru că sunt foarte multe probleme în faţă, legate de competitivitatea economică a Europei şi de, evident, situaţia de securitate.

Mulţumim pentru această discuţie. Invitatul "Apelului matinal" a fost analistul politic Costin Ciobanu./editor Florin Lepadatu/