EXCLUSIV RRA: Şeful Direcţiei informare a MApN, Constantin Spînu

Emisiunea: "Jurnal militar" - O realitate diferită, iată, în urma agresiunii Armatei Federației Ruse asupra Ucrainei, întâmplate joi dimineață, atunci când supozițiile, intențiile, estimările, bănuielile asupra ceea ce avea să urmeze, în situația tensionată dintre cele două state, s-a transformat în cel mai grav dintre scenariile construite în jurul acestui conflict. Avem deja, iată suntem în a treia zi de război în Europa și "Jurnal Militar" vine cu cele mai proaspete informații și poate cele mai bune informații pe care le puteți folosi în acest război paralel care se întâmplă, alături de războiul convențional, și aici mă refer la războiul informațional, la avalanșa de fake news-uri. Pe generalul de brigadă Constantin Spînu l-ați văzut săptămâna asta cu siguranță mai des decât în tot anul, pentru că a fost solicitat de către toți colegii din presă să vină cu lucruri de interes, dar cu lucruri, cum spuneam, serioase, care să desfacă cumva apele astea tulburi. Domnule general Constantin Spînu, bună dimineața și bine ați venit în studiou la "Jurnal Militar" aici, la Radio România Actualități.

AUDIO:

Constantin Spînu: Bună dimineaţa. Mulțumesc pentru invitaţie, mă simt ca acasă.

Realizator: Așa este. Sunteți șeful Direcției Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale și aţi avut multă treabă în ultimele trei zile.

Constantin Spînu: Am avut mult de lucru. Este datoria noastră să asigurăm un flux constant de informații către public. Este și motivul pentru care ne aflăm astăzi aici, dar mă gândeam dacă noi am avut de lucru, gândiți-vă la colegii noștri din Armata Ucrainei prin ce trec în aceste zile. Din păcate, toate estimările care anunțau iminența unei invazie a forțelor Federației Ruse în Ucraina s-au adeverit. Discutam înainte de intrarea în emisie cu colegii dvs, chiar și pentru noi, pentru militari, odată ce se declanșează aceste ostilități, ele intră într-o logică proprie, suntem și noi impresionați și șocați, alături de publicul larg, de ceea ce se întâmplă acolo. Este cred că cea mai grea perioadă prin care trece poporul ucrainean și cu siguranță este cea mai gravă criză de securitate, așa cum o caracteriza chiar secretarul general al NATO, de după cel de-al doilea război mondial, criză pe care o cunoaște Europa.

Realizator: Da, declarații multe deja, două întâlniri la cel mai înalt nivel al NATO în această săptămână, în această, iată, jumătate de săptămână, practic, cât a trecut de când a izbucnit războiul. Toată opinia publică din România este îndreptată către est cu ochii, către granița de est, acolo unde, evident, de acolo vine pericolul. Suntem în direct prin telefon cu colegii noștri din teritoriu. Este cu noi, pentru început, redactorul șef al emisiunii "Jurnal Militar" Iași, Adrian Gîtman. Bună dimineața, Adrian.

Adrian Gîtman: Bună dimineața, Cristi. Bun găsit, ascultătorilor Radio România Actualități.

Realizator: Avem, iată, o retrospectivă de obicei în această dimineață la noi. Nu avem foarte mult timp de retrospectivă, însă nu putem să nu vorbim despre acest eveniment de joi, cu suhoiul ucrainean interceptat și escortat în Baza 95 de la Bacău. Care mai sunt informațiile cu privire la acest subiect?/cpodea

Adrian Gîtman: Aşa este, lucruri importante, lucruri grave, aş spune, se întâmplă în urma intervenției armate a Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei. Situaţia e într-o continuă dinamică și așa cum spuneai și tu la începutul emisiunii, avem o realitate diferită în urma acestei agresiunii. Despre incidentul de joi, în prima zi a conflictului ruso- ucrainean, două aeronave din dotarea Forțelor Aeriene Române care se află Serviciul de luptă Poliție aeriană sub comandă NATO, au intervenit pentru clarificarea unei situații referitoare la un zbor neautorizat în partea de nord a țării. Cele două avioane militare românești au interceptat o aeronavă care a intrat în spațiul aerian românesc, este vorba despre un aparat Suhoi 27 al Forțelor Aeriene Ucrainene. Acesta a fost escortat în Baza 95 Aeriană Bacău, cel mai apropiat aerodrom militar, unde pilotul ucrainean s-a pus la dispoziția autorităților române. Realizator: Sunt lucruri pe care le ştim, Adi. Dacă ai noutăți acum de acolo, dacă știi care este situația și poate ne va spune şi generalul Spînu?

Adrian Gîtman: Se pare că între timp, a apărut și o cerere din partea Ucrainei pentru a fi repatriată aeronavă și pilotul. Cu siguranță, acest lucru se va întâmpla. Din ce ştiu, sunt ceva probleme tehnice la aeronavă, care o țin pe loc la sol, împreună cu pilotul ucrainean.

Realizator: Avem informații?

Constantin Spînu: Vă pot confirma că a fost o corespondență oficială între cele două ministere ale Apărării, a fost chiar o scrisoare a ministrului ucranean adresată ministrului român al Apărării. Procedurile se derulează așa cum cere legea și așa cum este normal să se deruleze. Pot să confirm că se face tot posibilul pentru rezolvarea acestei situații. La acest moment nu am informația că ar fi toate lucrurile rezolvate. Aș vrea să spun, referitor la acest eveniment cu care am început ziua de joi, că nu a făcut decât să demonstreze faptul că spațiul aerian al României, spațiul aerian aliat pentru că noi suntem integrați în spațiul aerian al NATO, avem comanda operațională.

Realizator: Este apărat şi integrat...

Constantin Spînu:... și integrat de la centrul de la Torrejón, sunt păzite 24 de ore din 24. Deși este inedit, este pentru prima dată când o aeronavă militară intră neautorizată în spațiul aerian al României, o aeronavă străină militară, lucrul acesta nu ne-a luat prin surprindere, lucrurile s-au desfășurat exact după proceduri, și așa cum spunea și colegul nostru Adrian Gîtman, aeronava a aterizat pe cel mai apropiat aerodrom, în acest caz Baza aeriană de la Bacău.

Realizator: Adrian Gîtman, mulțumesc! Invităm pe ascultători să meargă la radio, în fine, dacă sunt în aria de acoperire a Radio Iaşi 15:30 - Jurnal militar Iași. Înainte de a trece la colegul de la Cluj, aș vrea să te întreb dacă ai informații noi despre ce se întâmplă în vama Siret, a fost și premierul Ciucă aseară, am văzut, acolo?

Constantin Spînu: Referitor la situația creată de fluxul masiv de migranți, chiar în aceste momente este convocată la guvern o ședință a grupului de lucru a Task Force-ului convocat de premierul României. Suntem reprezentați acolo chiar deministrul Apărării Naționale. Urmează să vedem care sunt deciziile de ultimă oră care vor fi luate și acțiunile care vor fi aplicate. Ministerul Apărării Naționale este o instituție care sprijină, pe această linie de acțiune, sprijină Ministerul de Interne, prin organismele care sunt însărcinate legal cu acțiunea directă și vom vedea în orele, în zilele următoare, exact cum cum se desfășoară această operațiune.

Realizator: Adrian Gîtman, lucruri noi de acolo? Nu! Deocamdată de la Siret?

Adrian Gîtman: Vreau să spun că sunt şi foarte multe inițiative ale persoanelor private, ale asociațiilor, ale organizațiilor, pe lângă cele ale autorităților statului. Toți acești oameni merg spre aceste puncte de trecere a frontierei, inclusiv cel de la Siret, cu alimente, cu apă, cu haine, cu orice cred ei că pot ajuta pe vecinii ucraineni. Este, spun eu, un spirit de solidaritate, de umanitate întru totul normal în această criză umanitară ce decurge din conflictul militar declanşat de Rusia.

Realizator: Este o mobilizare importantă în ultimele 24 de ore. Mulțumesc, Adrian Gîtman! Mergem la Cluj acolo unde este colegul nostru, Constantin Herțanu, redactorul șef al emisiunii Jurnal Militar Cluj. Bună dimineața, Constantin!

Constantin Herțanu: Bună dimineața, tuturor ascultătorilor! Bună dimineața Cristi și invitatului tău din studio.

Realizator: Am vorbit iată acum cu Adi Gîtman despre ce se întâmplă la Siret. Am fost acum, ieri alaltăieri, personal la vama de la Sighetu Marmației. Lucrurile nu funcționau chiar în regulă la momentul la care am fost noi acolo. Ai date noi despre acest subiect? /lalexandrescu

Constantin Herţanu: Nu, nu am date noi despre ce se întâmplă la vama de la Sighetul Marmației.

Realizator: Hai să vorbim atunci, scurt, despre pregătirile pe care le fac militarii din zona voastră pentru a se disloca în Polonia, acolo unde se află acea formațiune militară de întărire a flancului estic. Sunt militarii din apărarea antiaeriană, un subiect apropiat domnului general.

Constantin Herţanu: Exact. Apropiat şi mie, dacă mă gândesc bine, pentru că am fost...

Realizator: Corect. De aceeași armă.

Constantin Herţanu:... de aceeaşi armă, da. Trebuie să spunem celor care sunt pe recepție că militarii din Turda se instruiesc în Poligonul Capu Midia și, cu ajutorul colegei noastre, Olivia Bucioacă, de la "Jurnal Militar" Constanța, avem detalii. În această perioadă, începând cu 21 februarie și până săptămâna viitoare, 4 martie, în Poligonul Complex de Trageri Capu Midia din cadrul Centrului Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană "General de brigadă Ion Bungescu" au loc exerciții cu trageri reale de luptă executate de un detaşament din cadrul Batalionului 3 Apărare Antiaeriană 'Potaissa' din Turda.

Realizator: Avem un insert de acolo despre care vorbeai, înregistrat de colega noastră de la "Jurnal Militar" Constanța. Propun să ascultăm și să mergem mai departe. Am vrut să vorbim despre apărarea antiaeriană, pentru că cu toții am văzut cât de importantă este această armă. Ascultăm această înregistrare din Poligonul Capu Midia.

Tudosie Ana Maria: Sunt locotenent Tudosie Ana Maria. Ştim să ne instruim în orice condiție și noi suntem aici să dăm și să oferim tot ce avem mai bun în așa fel încât să ne putem îndeplini misiunea cu succes. Fiind comandantul plutonului sprijin, acest pluton este de o complexitate ridicată, fiind compus din grupe cu diferite specializări. Noi sprijinim practic bateria de artilerie antiaeriană pentru a-și putea duce cu succes orice misiune încredințată.

Realizator: Da, este o armă importantă, după cum am văzut cu toții, și am să te rog, Constantin Herţanu, să rămâi cu noi prin telefon. Dle general Spînu, am înțeles că este o chestiune importantă pe care vreţi să o introduceți.

Constantin Spînu: Aș vrea să nu trecem foarte ușor peste acest moment. Faptul că ne pregătim să rotim militarii din Polonia a intrat deja în rutină, însă lucrul acesta reprezintă o manifestare cât se poate de concretă a solidarității și determinării aliaților de a-şi apăra fiecare centimetru pătrat din spațiul aliat. Decizia de dislocare a celor patru grupuri de luptă din Ţările Baltice și Polonia a fost luată tot în urma agresiunii pe care Federația Rusă a săvârşit-o şi tot asupra Ucrainei, în 2014, în Crimeea. Asistăm acum la, să spunem, extinderea acestor măsuri pe întregul flanc estic. Chiar aseară au fost decizii extrem de importante luate la summitul care s-a ținut în mediul online la Alianța Nord-Atlantică. Secretarul general NATO a precizat foarte clar că au fost desfășurate consultări sub egida articolului 4 al Tratatului Alianței Nord-Atlantice, o dată s-au activat planurile de apărare ale NATO, iar în baza acestei activări s-a luat decizia - toți cei 30 de aliați au fost de acord - decizia activării unor elemente din forța de răspuns a NATO și vom vedea în zilele și în săptămânile următoare desfășurarea acestor forțe suplimentare pe întregul flanc estic al NATO. S-a discutat de asemenea despre înființarea unei grupuri de luptă similare și la noi - știţi că Franța și-a manifestat disponibilitatea de a integra un astfel de grup de luptă în România la care să participe ceilalți aliați. Acesta este modelul pe care trebuie să îl vedem când discutăm despre grupul de luptă condus de Franța. Noi participăm în Polonia cu acest detașament de apărare antiaeriană de câțiva ani buni. Polonezii sunt la noi cu un detașament de aproape 200 de militari integrați în cadrul Brigăzii multinaționale de la Craiova. Acesta este tipul de solidaritate aliată, iar acestea sunt elementele concrete care ne fac să înțelegem că nu avem motive de îngrijorare privind amenințări directe de securitate la adresa României sau a oricărui alt aliat din cadrul NATO.

Realizator: Ca să îl eliberăm așadar pe colegul nostru de la Cluj care ne așteaptă, ați avut azi dimineață, Constantin Herţanu, un interviu cu profesoara Ileana Rotaru despre fake news, vom vorbi şi noi, sper să mai avem timp. Mesajul vostru pentru publicul ardelean este că, din ce am auzit eu azi dimineață, trebuie să se informeze din surse corecte./csimion

Constantin Herțanu: Trebuie să se informeze din surse corecte, trebuie să știe să facă o căutare chiar proprie, am putea spune, a surselor din care se informează, adică sursele credibile,sursele autorizate, sursele cunoscute de fiecare persoană până la urmă și, de ce nu?, căutarea a mai multor surse. În jurnalism se folosește sintagma a cel puțin trei surse credibile pentru fiecare dintre noi.

Realizator: Mulțumesc mult, Constantin Herțanu. Asta ca să nu luăm de bune fakenews-urile pe care le-ați semnalat, domnule Spînu, acelea cu vin ăștia și ne iau la armată de pe stradă direct. Cum era /.../?

Constantin Spînu: Continuă aceste narative, să le punem, aceste teme false legate de așa-zisa încorporare pe care armata ar face-o pe ascuns. Chiar zilele acestea, ieri, am combătut un astfel de mesaj fals, alaltăieri la fel, folosind toate canalele. Am intrat cu exerciții de combatere a dezinformării inclusiv pe TikTok, pentru că și acolo sunt foarte multe filmulețe. Vreau să vă spun, chiar aseară, am ajuns acasă după câteva zile, băiețelul meu care are 11 ani îmi arăta un clipuleț și am fost foarte impresionat, încerca un copil să explice situația din Ucraina - vorbesc foarte serios - cu ajutorul unui cântec de copii, ”Azi Grivei e mânios”. Deci sunt foarte multe modalități prin care putem să arătăm situația reală, să arătăm exact ce se întâmplă. Important este să găsești acele căi prin care să te faci înțeles, iar la nivelul lor copii, în special pe TikTok sunt copii, iată, sunt și asemenea canale. Am avut ieri, am constatat cu surprindere, a existat și un soi de ordin de încorporare, fals evident și scris și cu foarte multe greșeli gramaticale, care chema cetățenii la unitatea militară Deveselu pentru încorporare.

Realizator: Da, am auzit.

Constantin Spînu: Trebuie să luăm foarte în serios chestiunile astea și le combatem, le explicăm. Nu dăm lecții nimănui, dar este important să ne informăm din surse oficiale și, pentru că vorbeam de publicul ardelean, aș spune ”no, așe!”

Realizator: ”No, așe” în acest ritm vom merge la Constanța. Din câte înțeleg, este cu noi în direct colegul nostru de la Jurnal Militar Constanța Bogdan Dinu, specialist pe zona de est și pe toate lucrurile care se întâmplă acolo. Aș vrea foarte scurt, Bogdan Dinu. Bună dimineața!

Reporter: Bună dimineața, Cristi și domnului general!

Constantin Spînu: Bună dimineața

Realizator: Să ne spui despre avioanele de la MK, de la Borcea și mai ales despre situația pe care o gestionează forțele navale române față de subiectul Insula Șerpilor.

Reporter: Da, Cristi, așa este, timpul înaintat, probabil nu ai multe minute, o să punctez repede câteva chestiuni.

Realizator: Un minut și jumătate.

Reporter: Exact, exact, pe partea maritimă, să spun, forțele navale sunt pregătite, monitorizează permanent. Vreau să subliniez pentru cei care poate nu cunosc, încă de joi seara Insula Șerpilor a căzut, a fost cucerită de către ruși, ceea ce înseamnă că avem graniță direct, e adevărat, maritimă deocamdată, cu Federația Rusă. Tot în ultimele două zile, foarte repede, așa, să spun, au fost trei incidente navale, trei nave au fost bombardate de către ruși, una sub pavilion turcesc - foarte interesant! -, una sub pavilion panamez și una sub pavilion moldovenesc - foarte interesant! Să știi că echipajul tot era rusesc. Din fericire, nu au fost victime. Şi ucrainenii continuă să mențină porturile și orașele-cheie de la Marea Neagră, în ciuda asaltului - asta e un lucru important - Odesa nu a fost cucerită, nici Mariupol și nici Herson. Acum, despre aviație nu sunt elemente noi. Tot așa, repede, reamintesc faptul că din cele 100 de avioane aflate în alertă de către NATO aici, pe partea estică a Alianței, 20%, adică 20 dintre ele se află în România, printre care și două F-35 la baza de la Borcea, ceea ce, spun eu, nu este puțin lucru.

Realizator: Vom mai vorbi, Bogdan Dinu, pentru că nu mai avem foarte mult timp. Îi invit pe ascultători să meargă luni la ora 21:00 la Radio Constanța, când va fi ”Jurnal militar” Constanța. Mulțumesc, Bogdan Dinu!

Reporter: Mulțumesc și eu, Cristi!

Constantin Spînu: Foarte importantă precizarea, ultima precizare a lui Bogdan. Săptămâna trecută am văzut suplimentarea forțelor și mijloacelor pentru executarea serviciului de poliție aeriană. Au aterizat la Mihail Kogălniceanu avioane suplimentare ale forțelor aeriene germane, cele două F-35 Lightning ale forțelor aeriene americane care s-au alăturat unei escadrile de F-16 SUA care operează de pe baza aeriană Borcea împreună cu escadrila noastră de F-16. Sunt elemente concrete care arată solidaritatea aliată. Şeful Statului Major al Apărării vorbea chiar acum două zile despre nivelul nemaiîntâlnit în ultimii 70 de ani de solidaritate concretă manifestată de aliați în fața acestei amenințări pe care o reprezintă acțiunile Federației Ruse, cele mai grave amenințări de securitate care se manifestă în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Noi acționăm aici - pentru că ar trebui să spunem și ce face Armata României în această situație. Sunt trei paliere de acțiune. În primul rând, pe palierul național consolidăm capacitatea națională de reacție, ne pregătim, suntem cu programul de, să spunem, de pregătire și de antrenament la zi, îl adaptăm astfel încât să putem...

Realizator: Este important să daţi mesajul acesta.

Constantin Spînu: ...să putem integra şi forţele suplimentare care au fost dislocate în România, în primul în forțele americane, dar vor mai veni și alții. În ceea ce privește acțiunile NATO, acțiunile aliate, al doilea palier de acțiune, suntem în coordonare cu Alianța Nord-Atlantică pentru punerea în aplicare a acestor măsuri suplimentare de consolidare a capacității Alianţei, a posturii de apărare și de descurajare a oricărei agresiuni. Şi, evident, a treia dimensiune importantă a acestei triade de securitate este relația cu partenerul strategic, cu Statele Unite, unde vedeți continuu dezvoltări. Suntem împreună, umăr la umăr, aici, pe flancul estic, pentru a asigura pe fiecare cetăţean al României și al Alianței că NATO este aici pe pentru toți. Articolul 5 spunea Jens Stoltenberg aseară, este sacrosanct.

Realizator: Mai aveți o responsabilitate foarte mare dumneavoastră, domnule general Spînu, ca specialist în comunicare. Vorbeam despre avioane, despre toate lucrurile astea care țin de dotare și de tehnică militară, s-ar putea să fie foarte greu să combatem ceea ce știți că se întâmplă, acest război informațional și aceste idei care încolțesc în mințile copiilor noștri, cu o retorică venită direct de la vest, și știți că se întâmplă asta, iar la telefon se află profesoara Ileana Rotaru, conferențiar universitar doctor la Universitatea din Timișoara. Foarte scurt, doamnă profesoară! Bună dimineața!

Ileana Rotaru: Bună dimineața și vă salut!

Realizator: Ați avut o întâlnire interesantă cu, îmi spuneați, cu tinerii din Brașov și ați descoperit niște idei foarte interesante care au ieșit de acolo și ar trebui să le știm, într-un minut, așa.

Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos. Da, noi de foarte mult timp, adică eu personal de ceva vreme, de peste 10 ani, lucrez cu problematica aceasta, educație media în rândul tinerilor, şi, din păcate, o parte din cercetările pe care noi le-am făcut s-au confirmat. Acest război hibrid a dat destul de multe rezultate, să spun, pe frontul negativ, ca să utilizez un limbaj adecvat Jurnalului militar, în sensul în care o serie de mituri, naraţiuni de dezinformare lucrează deja în mentalul colectiv asupra tinerilor. Din păcate, doar...

Realizator: Care sunt aceste idei, doamnă profesoară?

Ileana Rotaru: O lipsă de încredere în NATO, nu cunosc principiile de organizare și sunt speriaţi pentru că deja, cum spuneam, o parte din narațiunile care au lucrat de-a lungul timpului, pentru că nu de ieri, de astăzi se întâmplă asta, asupra copiilor funcționează, nu au nevoie de un conflict armat. România este neprotejată, nu își doresc..., să spun, nu au foarte mare încredere în forța de reacție a armatei și faptul că oricând invazia rusească poate să meargă pe teritoriul României intr-un timp foarte scurt.

Realizator: Şi că nu ne apără nimeni; NATO o să plece.

Ileana Rotaru: Şi că nu ne apără nimeni, rămânem la fel de izolați ca Ucraina. Din păcate, cum spuneam, tot ceea ce s-a predat sau tot ceea ce s-a spus în școală a fost foarte slab punctat, au mers în general pe programa școlară, care nu cuprinde foarte multe elemente de genul acesta și informațiile la care ei au acces sunt cele ale influencerilor...

Realizator: Mai avem doar un minut și aș fi vrut să răspundă domnul Spânu.

Ileana Rotaru: Ideea este: eu apreciez foarte mult reacțiile pe care Ministerul Apărării Naționale le are și le-am indicat faptul că ar trebui să meargă pe sursele oficiale și toate acele narațiuni legate de serviciul militar obligatoriu și toate lucrurile acestea. Dar ceea ce este important şi asta mi-a plăcut foarte mult la ei, pentru că grupurile lor de WhatsApp, grupurile lor de şcoală sunt deja foarte agitate. Le-am explicat principiile de bază, fundamentale "Toți pentru unul, unul pentru toți" și poate aceasta ar trebui să fie reacția.

Realizator: Ce spuneţi, domnule Spînu? Mulțumesc, doamnă profesoară.

Constantin Spînu: Mulțumesc și eu. Asta am observat și noi, și noi am măsurat împreună cu colegii din Alianța Nord-Atlantică. Vă aduc aminte, am avut o campanie foarte robustă, foarte bine s-a desfășurat "We are NATO". Din păcate, pandemia ne-a dat un pic înapoi, în ultimii doi ani nu am reușit să ne mai întâlnim cu publicul tânăr din școlile și universitățile românești. Rezultatele arătau foarte bine, măsurătorile sociologice realizate în mod independent de Alianţa Nord-Atlantică arătau că România recuperează, este în vădită creștere pe acest trend de a angaja publicul tânăr. Nici noi nu stăm pe loc; pregătim campanii de, să spunem, de prevenire a dezinformării, pentru că cea mai bună soluție să te lupți cu dezinformarea este să-i înveţi pe oameni să se păzească, îi vom spune "Apărare pentru informare, informare pentru apărare", pentru că trebuie să apărăm dreptul acesta fundamentat la informare corectă. Odată cu cel cu dreptul la informare și la liberă exprimare este o triadă pe care trebuie să fim atenți să o păstrăm şi să o apărăm, avem dreptul să fim informați corect și pentru asta vom acționa în perioada următoare.

Realizator: Vă mulțumesc foarte mult. Un mesaj de siguranță. Vă mai aşteptăm la Jurnal militar şi cu alte ocazii./schelaru