”Este un fenomen şi o tentativă de a transforma România în groapa de gunoi a Europei”

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Tot mai multe transporturi ilegale de deşeuri sunt identificate şi oprite la frontiere, odată cu creşterea numărului de controale. Încă două automarfare şi o autoutilitară încărcate cu peste 20 de tone de deşeuri au fost oprite de poliţiştii de frontieră, în cadrul acţiunilor comune cu comisarii Gărzii Naţionale de Mediu din Arad şi Bihor.
Şapte mandate de percheziţii au fost puse numai ieri în aplicare în judeţul Arad, într-un dosar privind constituirea unui grup infracţional organizat şi contrabandă calificată - asta după ce în Timiş, Arad, în Bihor şi în Hunedoara, precum şi în Capitală, mai multe persoane s-ar fi ocupat de introducerea de deşeuri provenite din spaţiul intracomunitar. Discutăm, nu doar pe această temă, cu invitatul "Apelului matinal" de astăzi Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu. Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa!
E clar că România se confruntă cu un trafic de deşeuri. Cât de mare este şi cum poate fi stopat?

Este mai mult decât clar şi am spus-o în repetate rânduri că este un fenomen şi o tentativă de a transforma România în groapa de gunoi a Europei. Din fericire, eforturile noastre susţinute, coroborate cu susţinerea pe care o avem de la instituţiile de forţă, dau rezultate şi acest fenomen care continuă de ani de zile şi pentru care este clar că soluţiile contravenţionale nu au fost suficiente, prin dosare penale, prin percheziţii, prin monitorizare şi prin condamnare, cu siguranţă are mai multe şanse să fie stopat, dar nu trebuie neglijată, totodată, necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal actual pentru a răspunde provocărilor /.../.

Dar este nevoie de un plan, la nivel naţional, de stopare a acestor transporturi ilegale şi profund nocive, periculoase pentru mediu, până la urmă, şi pentru sănătatea publică?

Există un plan la nivel naţional. Garda Naţională de Mediu are comisari în toate toate punctele de trecere. Numai anul trecut am participat efectiv la punerea în aplicare a 32 de mandate de percheziţie. Este, aşa cum am spus-o, rezultat al colaborării excelente pe care o avem atât cu Parchetul, cât şi cu DIICOT-ul, cât şi cu Poliţia, pentru stoparea acestui fenomen. Dacă este să ne referim la subiectul de ieri. Subiectul de ieri este o continuare a ceea ce s-a întâmplat în octombrie anul trecut, pentru că dosarul continuă şi, pe măsură ce înaintăm în el, constatăm că mai sunt şi alţi actori implicaţi în acest grup care se ocupa cu mascarea deşeurilor eliminabile în deşeuri reciclabile.

Bine, poate acum mă gândesc, aţi spus că deja există un plan la nivel naţional, poate este nevoie de personal suplimentar?

Cu siguranţă, eu am spus asta în repetate rânduri. Este un fapt care a fost constatat şi de delegaţia OCDE în România, faptul că Garda de Mediu, deşi are rezultate, aceste rezultate pot fi cu siguranţă îmbunătăţite prin creşterea capacităţii instituţionale. Tocmai de aceea mi-a permis ca, pe data de 12 martie de Ziua Gărzii de Mediu, să spun cu voce tare şi public dorinţa mea de a creşte capacitatea instituţiei cu minim 150 de de comisari, pentru că în momentul de faţă Garda de Mediu funcţionează cu o medie de zece comisari de judeţ, ceea ce este foarte puţin, şi mai cu seamă avem judeţele de frontieră, unde avem comisari care efectiv îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere şi această activitate de stopare a traficului ilegal de deşeuri nu este singura activitate pe care o desfăşoară un comisar de mediu. Avem atribuţii pe deşeuri, pe apă, aer, sol şi pe toţi factorii de mediu. Şi că tot vorbim de deşeuri, chiar acum, în timp ce noi vorbim, în judeţul Dâmboviţa, în comuna Bălteni, comună celebră pentru eliminarea deşeurilor prin ardere, avem o amplă acţiune în desfăşurare, unde sunt 30 de echipe de control ale Gărzii Naţionale de Mediu, susţinute de 200-220 de lucrători ai Poliţiei, Jandarmeriei, SAS, Poliţia Rutieră, unde vom continua programul nostru care se numeşte "Garda de Mediu, de azi şi în judeţul tău!", unde aleatoriu intrăm peste aceste comunităţi pentru a le confisca deşeurile, pentru a pune în aplicare sesizări penale şi pentru a aplica sancţiuni acolo unde ele se impun.

Da, astfel de acţiuni au avut loc şi în preajma Bucureştiului. Până la urmă, ce se întâmplă după ce plecaţi dumneavoastră, după ce confiscaţi deşeurile, după ce daţi amenzi ş.a.m.d? Pentru că de cele mai multe ori activităţile se reiau?

Lupta asta pe care o ducem este o luptă cu efectele problemei. Eliminarea cauzei se face prin, aşa cum am spus, îmbunătăţirea cadrului legal. Efectele acţiunilor noastre repetate sunt că acele zone care au fost înainte dedicate acestui gen de activităţi, atunci când informaţia circulă că Garda de Mediu vine des în acea zonă, atunci descurajează şi nu mai devine atractivă acea zonă. Am reuşit, de exemplu, în zonele dedicate anterior acestor activităţi să-i împingem acum din Ilfov spre Dâmboviţa şi sperăm să îi eliminăm cu totul, dar aceste efecte nu pot fi combătute decât, aşa cum am spus, prin sesizare penală, prin ducerea în sfera penalului a acestor fapte. Foarte important este să întrerupem însă sursa de alimentare a acestor comunităţi, pentru că, atunci când vorvim de aceste comunităţi nu vorbim de vârful lanţului trofic al managementului ilegal de deşeuri, vorbim de comunităţi sărace care, prin ardere, iau ultimele bucăţi de material reciclabil care se mai găsesc în ceea ce primesc. Problema este la ceea ce intră în ţară şi mai cu precădere la bunurile folosite care intră la noi în ţară şi de fapt sunt deşeuri mascate şi, în acest sens, Garda de Mediu, împreună cu Protecţia Consumatorului, au făcut un proiect, un draft de ordonanţă de urgenţă, care va fi transmis de către cei de la ANPC, pentru că se vorbeşte despre produs, va fi transmis Ministerului Economiei pentru a se reglementa trasabilitatea bunurilor folosite aşa cum avem pentru componenta de deşeuri care intră în ţară. În felul ăsta vom şti ce categorii de bunuri intră în ţară, unde se duc, cât dintre ele reprezintă deşeuri, scăzământ din acel transport şi că ele trebuie să ajungă să fie reciclate. În momentul de faţă nu avem acest lucru. Vă rog!

Dar care sunt riscurile ca aceste deşeuri să fie în continuare importate şi apoi arse, cu implicaţiile de rigoare în România?

Atât timp cât, aşa cum am spus, avem bunuri folosite care intră în România şi de fapt sunt deşeuri mascate, riscul ăsta creşte sursa de alimentare continuă, pentru că avem, de exemplu, anvelope. Avem 1.000 t de anvelope care intră la noi în ţară la mâna a doua. Din 1.000 t, 800 de fapt sunt deşeuri, doar 200 ajung în /.../ şi alea 800, în loc să ajungă să fie reciclate, ajung să fie date la negru acestor comunităţi, care, pentru a scoate fierul din ele, le incinerează şi atunci noi suntem afectaţi, este afectată calitatea aerului şi totodată sănătatea populaţiei.

Da, ştiţi, mă gândeam la riscuri acum, dacă noi vom intra în Schengen şi terestru, atunci problemele teoretic ar putea fi şi mai mari cu aceste deşeuri, corect?

Corect, însă prezenţa noastră în punctele de trecere va fi constantă, obligativitatea înscrierii în platforma ROAFM a tuturor transporturilor deşeurilor va rămâne şi, dacă se va reuşi introducerea în platforma ROAFM de trasabilitate a deşeurilor din extern, a componentei /.../ pe care ne-o dorim noi, împreună cei de la ANPC, atunci cu siguranţă, digitalizând aceste aspecte, controlul va putea fi mai strict.

Ascultătorii noştri au reacţionat după o ştire pe care am spus-o ceva mai vreme, cum că Garda de Mediu Bistriţa-Năsăud a dat o amendă de 1.500 lei unei persoane care aruncase dintr-o maşină două doze de suc, pe DN 17D, s-a întâmplat în localitatea Rodna. Şi acum vine întrebarea: un comisar al Gărzii de Mediu poate aplica o sancţiune dacă un şofer, de exemplu, aruncă pe geamul automobilului un chiştoc de ţigară sau un pachet, nu ştiu, o doză, o sticlă de plastic?

Garda de Mediu este instituţia care verifică modul de implementare a legislaţiei de mediu şi regulamentul politicilor de mediu la nivel naţional. În mod normal, în legislaţia noastră, avem această posibilitate de a sancţiona o persoană fizică, dacă avem norocul să asistăm la o faptă care contravine mediului. Dar relaţia cu persoanele fizice, de cele mai multe ori, o întreţine Poliţia, pentru că au competenţe pe ordine politică, deci respectiv poliţiile locale. Noi suntem cei care controlăm autorităţile publice locale, pentru a vedea că politicile lor de mediu şi de prevenţie dau rezultate şi la nivelul teritoriului administrativ-teritorial situaţia se prezintă într-un mod corespunzător. În mod curent, aşa cum am spus noi, având un număr mic de comisari, 486 de comisari, raportat la 70.000 de activităţi cu impact asupra mediului, timpul nu ne permite să ne concentrăm pe chiştocuri de ţigară sau pe cutii aruncate.

Evident, dar legal se poate? Această era ideea.

Legal se poate. Da, bineînţeles.

Ok, cu mulţumiri şi succes în continuare în activitate!

Mulţumim.

Cu cât mai multe reuşite. Da, e o problemă fără îndoială, pe care o vom mai aborda aici, nu doar la Matinal, ci la Radio România Actualităţi./editor Florin Lepadatu/