”Ei, cei care fac din pasiune Radio România vor rămâne în istorie, scriu istorie, și sunt mulți”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu -
Cătălin Cîrnu: În studio, în Studioul "Paul Grigoriu", alături de noi este președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Răzvan Ioan Dincă. Bună dimineaţa!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Răzvan Ioan Dincă: Bună dimineaţa! Bine v-am găsit şi La mulţi ani!
Cătălin Cîrnu: I-am întrebat şi pe colegi, îi salutăm încă o dată, La mulţi ani şi colegilor şi celor care ascultă posturile Radio România, nu doar România Actualități. Ce amintiri aveți legate de Radio? Nu știu, poate din copilărie...
Răzvan Ioan Dincă: Da, culmea că da, într-adevăr, eram cred că în clasa a XI-a sau a XII-a și veneam în Radio România având, așa, foarte multe emoții, pentru că pe atunci Radio România era ceva cu adevărat special pentru cei care voiau să facă cultură, și eram la un liceu bun, "Sfântul Sava", chiar înainte de Revoluție, adică în 1989, și cred că eram undeva într-un studio la parter, unde e Teatrul Radiofonic acum, și am făcut câteva emisiuni la radio, ca tânăr invitat, cu un glas bun pe atunci, nu știu acum cum a mai ajuns glasul meu. Dar atunci mă invitau să fac emisiuni să citesc poezii. Mulți ani în urmă; și am rămas de atunci cu un cult pentru radio. Ulterior, desigur că nimic nu e întâmplător, și prima dată când am avut un contact mai direct cu Radioul Public a fost acum 12 sau 13 ani, când am fost consilier al unui fost preşedinte al Radio România şi contact care m-a marcat, pentru că am înţeles mult mai multe despre radio; şi, cum iar nimic nu e întâmplător, iată-mă aici, în această poziţie, alături de voi. Amintirile acum se construiesc, cred, acelea consistente, pentru că nu te poate lăsa indiferent Radio România și nu poate să nu te marcheze.
Daniela Petrican: Atunci trebuie să vă întrebăm ce v-a impresionat cel mai mult atunci când ați intrat în familia Radio România?
Răzvan Ioan Dincă: Dacă vorbim despre perioada de mandat, adică de acum doi ani de zile, mai sunt două săptămâni şi se fac doi ani de zile de când am fost numit președinte director general al Radio România, cel mai mult m-a impresionat puterea cu care unii oameni îşi manifestă vocaţia în continuare, indiferent de intemperii, indiferent cât de greu poate le este. Radio România înseamnă oameni. Ați spus că nu dvs. vi s-a spus La mulți ani; atunci cui? Pentru că, dacă dăm la o parte din Radio România oamenii, nu știu ce rămâne. Rămâne o istorie, dar Radio România este o istorie a prezentului, e o manifestare a istoriei prin prezent şi voi acum construiți istoria pentru viitor. Uitându-mă, pentru această celebrare de 95 de ani de radio, uitându-mă în arhivă și uitându-mă în trecutul Radio România, credeți-ne și pe noi, cei care am lucrat la organizarea evenimentelor ce l-am putut face cu această ocazie, ne-a impresionat să vedem, să ascultăm, să vedem, să ascultăm și să percepem istoria României prin trecutul Radio România. Povestea aceasta e foarte greu să o povestești cuiva, dar, odată ce o simți, n-o poți uita. Conștient de asta, cred că tratezi altfel tot ceea ce se întâmplă în Radio și îți dai seama de responsabilitatea pe care o ai și, în același timp, de misiunea pe care o ai împreună cu oamenii din Radio România. Sunt 2.000 de angajați. E o mică Românie aici. Reprezintă de toate: și bune, și rele, reprezintă toate tipurile de caractere. Cred că e un bazin sociologic destul de reprezentiv, în miniatură, pentru România și acest bazin demografic al angajaților Radio România. Și, fără ei, Radio România, repet, ar fi o tehnică fără sens.
Cătălin Cîrnu: Da, un amalgam interesant, până la urmă, raportându-ne la toți colegii noștri. Sunteți om de cultură, înainte de toate, pentru că aminteaţi, chiar, sper că ne vom reîntâlni anul viitor, vă propunem de pe acum să vă gândiți la o poezie pe care să ne-o recitaţi, aici, la "Matinal". E greu să conduci o instituție de presă, deși ați fost manager nu doar la Radio România?
Răzvan Ioan Dincă: Da, e greu. Nu sunt aici să mă plâng și nu am de ce să mă plâng, până la urmă, dar e ceea ce îmi place. Adică nu poți face acest lucru fără să ai la rândul tău o pasiune. Iar dacă pentru mine pasiunea principală este aceea de a activa în domeniul cultural, căci acolo îmi este vocația, Radio România face parte din acest domeniu, pentru că el construiește cultură, în toate sensurile sale, nu cultură înțelegându-se prin această manifestare a artei, ci cultură în sensul de toate informațiile pe care le primește într-un anumit moment o societate tot o cultură înseamnă: cultura unei nații, cultura unei perioade, cultura unor mentalități. Asta mă face să fiu foarte interesat de Radio România și să găsesc în Radio România un barometru ce mă ajută pe mine la nivel personal pentru a înțelege lumea, viața, țara. De asemenea, nu pot să spun, în același timp, că e ușor pentru că vin din acest domeniu și mi-e ușor să activez. Nu, e, cum ați spus, o instituție presă și consider că e cea mai importantă pe care o are România. Sigur, e și un orgoliu profesional, ca să spun acest lucru, dar în același timp cred că și cifrele ne arată acest sens pe care îl dau. Radio România, prin tot cum se manifestă, reprezintă un extraordinar barometru pentru România, în ansamblul său. Și, atunci, câtă vreme vorbim despre aceasta, nu are cum să nu însemne pentru mine o motivație în plus pentru a face tot ce-mi stă în putință ca să păstrăm sau să ducem mai departe ceea ce au făcut acum 95 de ani înaintaşii noștri, cu resurse puține, cu imaginație multă și cu un drive, o pornire pasională care a dus la acest rezultat. Să nu uităm un coleg de-al nostru foarte interesant, Ciumpy, aici de față, care ne face fotografii, amintea dimineață în postare au fost vreo 15 oameni care au pornit Radio România acum 95 de ani, încercând să facă radiotransmisie. Iată, au reușit 15 oameni, au propagat 95 de ani de istorie pentru Radio România și acum suntem 2.000.
Cătălin Cîrnu: Da, foarte interesant acum trebuie să remarc...
Daniela Petrican: Hai, spune, spune...
Cătălin Cîrnu: ... pe lângă profesorul Hurmuzescu, unul dintre cei 15, nu are nicio legătură cu mine, dar poate întâmplător sau nu a fost inginerul Cîrnu Munteanu. Tot cu î.
Daniela Petrican: Bine, dacă ai studia arborele genealogic, cine știe ce decoperi.
Cătălin Cîrnu: Da, și a rămas director general, nu era cu funcția de președinte director general...
Răzvan Ioan Dincă: E interesant cum creează Radio România această emulație, inclusiv în familii. Oamenii care sunt pasionați transmit copiilor, transmit nepoților, transmit familiilor lor această pasiune. Și nu puțină lume din Radio România are filiație din Radio România. Adică sunt descendenții unor oameni ce au lucrat în Radio România în decursul timpului. Nu se întâmplă foarte des acest lucru în alte meserii, sau poate da, nu știu; dar aici nu e vorba doar de o meserie, e vorba de o instituție de un anume fel.
Cătălin Cîrnu: Da, și trebuie să ai și chemare.
Daniela Petrican: Da. În această seară, la Sala Radio este Gala Excelenței, de la ora 17:00 Ascultătorii ne-au copleșit cu interesul față de acest eveniment, în sensul că vor să vină, deși biletele s-au vândut imediat. Va fi o gală plină de premii.
Răzvan Ioan Dincă: Da, știți ce am urmărit? Am urmărit să facem așa, să extragem din editorialul Radio România temele cele mai importante dezbătute cu un an înainte. Nu e o gală pe care aș intenționa să o păstrăm doar cu ocazia a 95 de ani de Radio România, ci aș vrea, dacă s-ar considera că este valabil în continuare, să fie o gală anuală în care editorialul Radio România să premieze temele și actanții cei mai importanți dezbătuți într-un an de zile în editorialul Radio România. Să demonstreze într-un anumit fel că este o instituție de presă ce este în ton cu tot ceea ce se întâmplă contemporan în țara noastră, că temele recurente sau temele ce sunt de mare actualitate sunt în permanență tratate și că tot acest editorial poate să evidențieze, într-un anumit moment, excelența pe tipurile acestea de domenii. În fiecare an, probabil, apar domenii noi, apar teme noi, apar preocupări noi și cred că Radio România, în momentul în care va da niște premii, ele vor fi evidențiate și vor fi importante pentru cei ce le vor lua. În acest sens, cred eu că vorbim și despre o evaluare a competențelor în diverse tipuri de domenii și să știți că, cel puțin în ceea ce mă privește, dar nu numai, am lăsat editorialul Radio România să propună. Acolo, tot ce se întâmplă în gala Radio România provine din editorialul Radio România. Redactorii șefi, redactorii, realizatorii au propus personalități, au propus teme, au propus oameni. Am ales, până la urmă, niște domenii care s-au manifestat un an de zile în editorialul Radio România; și a ieșit ceea ce a ieșit. Am încercat să-i dăm o formă, o formă care să fie contemporană, care să vorbească atât despre trecut, dar și despre prezent, iar începând de anul viitor să devină o normalitate, o gală ce va promova și va scoate la iveală așa vede editorialul Radio România excelența. Și dacă acest lucru se face anul acesta puțin mai festiv decât în mod normal, prin prisma faptului că totuși sărbătorim 95 de ani, și este prima ediție acestei Gale Radio România, anul viitor poate nu va fi atât de festiv, pentru că scopul nu e festivitatea în sine, ci sensul acestei acțiuni care înseamnă scoaterea la iveală a ceea ce face într-un an Radio România și altfel decât în modul editorial, prin manifestarea aceasta live, în direct cu publicul, și care va fi transmisă atât pe canalele noastre de tip YouTube, Facebook, cât și de Televiziunea Română, partenerii noștri în acest eveniment, și nu numai în acest eveniment. E un moment acum festiv, dar care nu va avea, sper eu, festivism, ci va fi unul cu decență, în care nu vom vedea lucruri făcute de dragul de a arăta extraordinar de spectaculos; poate vor fi. Cred că spectaculozitatea trebuie să conste în modul în care se manifestă într-un anume fel excelența prin Radio România. Iar invitații noștri, artiștii din această seară, sunt invitați pe care îi ascultăm un an de zile în playlisturile Radio România. Am încercat ca tot ce există în această gală să aibă legătură cu Radio România, să nu fie nimic împrumutat, nimic adus din afară, să fie din interior; tot dintr-un orgoliu profesional, zic eu, sau instituțional, dar care eu cred că nu poate face decât bine în acest moment, în care uneori identitatea instituțională începe să se piardă în momentul în care nu ești în jurul unei idei și în momentul în care nu încerci, cu toate mijloacele, să propagi această idee - că suntem o echipă, că putem face multe lucruri împreună. Și, da, nu e ușor să întâmple acest lucru, dar, dacă insiști, până la urmă se întâmplă. Radio România e o instituție mare, e o instituție grea, e o instituție câteodată rezistentă la schimbare, câteodată rezistentă inclusiv în a face pași înainte; dar în același timp e firesc să fie așa, pentru că mi-ar fi teamă de niște momente în care cu ușurință se poată schimba totul în Radio România. Și din acel moment s-ar putea să nu mai ai controlul a ceea ce Radio România are bun, și anume stabilitate, și anume forță, și anume un anumit tip de istorie care-i conservă atât monumentalismul acesta, dar și câteodată viteza de reacție în ceea ce privește acțiunile zilnice. Și, dacă stăm să ne gândim, numai la anul trecut, adică un an, un an și ceva de când a început, iată, războiul din Ucraina, după aceea acel conflict oribil din Fâșia Gaza, cât și multiplele teme permanente ce apar, Radio România este mai mult decât un reflectant, este un actant liniștit, în sensul în care nu participă direct, dar este actant al acestor acțiuni, este prezent peste tot și reflectă ceea ce alții nu fac, sau, dacă o fac, o fac cu mai puțină relevanță. Deci cred eu că acest sentiment, această stare de echipă câteodată apare și din faptul că ne aflăm în permanență într-o stare de alertă, o stare de alertă pe care, spre exemplu, voi o aveți în fiecare dimineață, la ora 5:00 sunteți ON. Nu e simplu, numai cine nu știe ce înseamnă acest lucru, de ani de zile să fii de dimineață, în fiecare dimineață, cu același tip de energie, că aici e problema, că poți să fii, dar poți să fii adormit. Ei bine, eu vă ascult cu energie în fiecare... De unde ai acest drive? De unde ai posibilitatea de a face acest lucru? Numai din pasiune. Ei, cei care fac din pasiune Radio România vor rămâne în istorie, scriu istorie, și sunt mulți.
Cătălin Cîrnu: Da. Ştiți că în lumea fotbalului, în lumea sportului, și cred că e o sintagmă general valabilă, unitatea grupului- doar așa poți ajunge la performanțe. Aminteați mai devreme de excelență. Multe atribute ale Radioului Public, în primul rând. Pe final, însă, de interviu, unde și cum vedeți Radioul peste, nu știu, 5, 10, 25 de ani?
Răzvan Ioan Dincă: A, ați dat deja trei perioade care sunt atât de...
Cătălin Cîrnu: Nu, mă gândeam în primul rând la digitalizare și la ce se întâmplă. Iar peste cinci ani vom aniversa și noi centenarul.
Răzvan Ioan Dincă: Da. Abia aștept să văd unde vom fi atunci și cert este că, într-adevăr, fără a avea alături suportul tehnic, lucrurile nu cred eu că vor putea să ajungă acolo, în contemporaneitatea de care vorbim. Noi trebuie să folosim tehnica precum un instrument ce ne poate ajuta, nu va suplini niciodată omul. Când aud această poveste, că o să vină inteligența artificială și o să ia locul oamenilor... O să ia locul unor instrumente, nu al oamenilor. Oamenii, creativitatea lor vor rămâne în continuare. Iar noi, în ultima vreme, am făcut, cu ajutorul celor de la Digital Media, deci celor din interiorul organizației noastre, am reușit să refacem opt site-uri ale Radio România. Și cel mai important aspect pe care am reușit să-l facem, aplicația Radio România, și cu această ocazie vă anunț, cred că pentru prima dată, uitați-vă pe Android sau pe iOS și deja puteți descărca aplicația Radio România, în care se află absolut toate posturile Radio România, inclusiv site-urile, într-un singur loc. Acest lucru permite o mobilitate extraordinară a celor care vor să asculte Radio România. Unde va fi Radio România în viitor? Nu va putea fi în altfel decât în contemporan, nu va putea fi altfel decât ținând pasul cu vremurile. Și, așa cum spun, Radio România reflectă o mică Românie. Dacă România se va dezvolta, se va dezvolta și Radio România. Iar, uneori, dacă România se va dezvolta, și Radio România va avea un rol în sensul dezvoltării sale, și uneori poate chiar ca și creator de trenduri. Dacă vom reuși să facem și acest lucru, inclusiv în sistemul acesta al digitalului, cred că suntem cu un pas înainte. O mare oportunitate a mandatului meu cred că constă și în acest aspect, a faptului că, poate puțin în urmă față de alții creatori de conținut din România, Radio România nu s-a orientat foarte mult către zona digitală. Acum, cu prioritate facem acest lucru; și deja începe să se simtă, deja începem să simțim că Radio România e prezent peste tot în lumea digitală. Şi dacă acest lucru îl continuăm, cu ajutorul vostru, al realizatorilor Radio România, reporterilor, al oamenilor care muncesc pentru Radio România și înțeleg sensul digitalului, atunci eu cred că, ajutați fiind de atât de mult conținut editorial, vom deveni foarte, foarte vizibili în tot ce înseamnă mediu digital.
Cătălin Cîrnu: Da, între timp, prieteni, mi-am descărcat aplicația Radio România, gratuit o puteți face, indiferent de sistemul de operare pe care îl aveți instalat pe smartphone-uri sau pe tablete.
Daniela Petrican: Da, a fost o plăcere să fiți alături de noi în această dimineață. Nu ştiu, poate ați înțeles și dvs. cum este cu trezitul mult mai devreme...
Răzvan Ioan Dincă: Nu, nu, am trei copii, mă trezesc devreme.
Dăniela Petrican: A, bun atunci. Ne întrebați pe noi cât timp dormim de obicei. Ei, dormim puțin...
Răzvan Ioan Dincă: Dormim cam la fel.
Cătălin Cîrnu: Da, iar în semn de recunoaștere, să nu uităm, al rolului determinant pe care Radioul îl are în istoria României, Parlamentul României a decis în 2019, prin adoptarea Legii numărul 255, instituirea zilei de 1 noiembrie ca Zi Națională a Radioului. Și pe noi ne știți extrem de generoși de fiecare dată, încă o dată le spunem La mulți ani colegilor de la Radio România Actualități, dar și tuturor celor care lucrează în corporația Radio România.
Răzvan Ioan Dincă: Ştiți ce aș spune? Că important e ce faci când ești treaz, nu când dormi.
Daniela Petrican: Alături de noi, în această zi de 1 noiembrie, a fost președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Răzvan Ioan Dincă./RADOR RADIO ROMÂNIA/