Dezastru în Rezervația de mori de la Rudăria
Ploile şi debitul mare al rîului Rudărica a distrus, practic, Complexul de la Rudăria, aflat în patrimoniul UNESCO.

Articol de Mario Balint, 16 Septembrie 2014, 20:22
Ploile şi debitul mare al rîului Rudărica a distrus, practic, Complexul Mulinologic de la Rudăria, aflat în patrimoniul UNESCO. 20, din cele 22 de mori, restaurate în urmă cu 20 de ani de Muzeul Astra, din Sibiu, ar putea rămâne nefuncționale, una este distrusă definitiv, iar alte două ar mai putea fi salvate, dar încă nu este certă situația, a spus Ilie Imbrescu, primarul comunei Eftimie Murgu,
O astfel de viitură nu a mai fost văzută în zonă, din 1955.
Acum 20 ani, beneficiind de finanţarea programului Euro-Art, specialiştii Muzeului civilizaţiei populare ASTRA, din Sibiu, le-au restaurat şi le-au repus în valoare. Călugării Cistercieni au adus aici modelul acesta de roată, pentru a spăla, se spune, nisipul bogat în aur din albia rîului.
Legenda pare a fi întărită şi de cercetările unui geolog rus, ţarist, Kruglicov, însurat la Rudăria cu „Măria a lu Ciuru, lîngă apă”. Cu timpul, morile au început să macine doar aurul recoltelor.
Din cele 340 de mori aflate la începutul secolului 20 pe Valea Rudăricăi, astăzi ma există şi sînt funcţionale doar 22. Restul au fost luate de ape la inundaţiile din 1955.
Morile sînt exploatate şi întreţinute, de secole, la fel: în asociaţie de familii.
Fiecare familie are rîndul său. Un rînd mic înseamnă o zi de măcinat.
Un rînd mare – o zi şi o noapte!
Tot ei întreţin morile, ferecă pietrele, adică cioplesc raze care să scoată făina prin frecare, întreţin barajele şi jgheaburile, controlează debitul apei în funcţie de natura şi calitatea boabelor măcinate. Făina rezultată de aici este dulce şi îmbietoare.
Locuitorii spun că nu se compară cu făina din comerţ sau cea măcinată la morile electrice care, din cauza vitezei, este arsă şi amară.
Fiecare moară are un nume, după „căpetenie clanului”: Păţoanea, Trăiloanea, sau Moara de la Tunel şi Îndărătnica. Moara de la Tunel este prima în amonte. Tunelul de aducţiune a apei este săpat în stîncă dură cu mijloace rudimentare. Nimeni nu-şi mai aduce aminte cine l-a săpat şi cînd. Aşa au moştenit-o peste veacuri.
La moara Îndărătnica, turbina se învîrte în sens contrar acelor de ceasornic.
Se spune că dacă adormi în interiorul ei, în timp ce macină, timpul merge înapoi şi te vei trezi mai tînăr şi mai în putere.
Tot aici se făceau descîntece şi vrăji. Se spune că măcinatul „înapoi” deschide porţile timpului şi spaţiului într-o trecere fermecătoare spre vechile credinţe populare.