”Despre criză alimentară nu cred că va putea fi vorba în România”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Apel Matinal - Realizator: Cătălin Cîrnu - Acum o săptămână urmăream fluxul de știri care ne oferea și imaginea autoutilitarelor cumpărătorilor încărcate cu paleți cu sticle de ulei de floarea-soarelui. Un producător autohton sugera că prețul real al unui litru de ulei trebuie să fie 12, poate 13 lei. Pe de altă parte, un alt producător de conserve era enervat, supărat de prețul borcanului de zacuscă, de la fabrica sa pleacă la prețul de 2,70 lei, incluzând aici materia primă, regie, recipient, transport și ajunge pe raftul magazinelor la 7,60 lei. Consumatorii se pot întreba dacă acesta este capitalism. Plafonarea prețurilor sau o altă formă de compensare, exportul de cereale, ajutoare pentru fermieri sunt temele de discuție alături de invitatul "Apelului matinal" de astăzi, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu. Bună dimineața!

Adrian Chesnoiu: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitaţie.

Realizator: Mulţumim şi noi că aţi acceptat-o. Criza lanţurilor mondiale de distribuţie este reală, cum adevărate sunt fluctuaţiile de la bursa cerealelor. Se adevereşte, chiar dacă aţi mai spus-o, profilarea unei crize alimentare la noi sau e vorba să se mai câştige ceva bani pe deasupra de către iniţiatori?

Adrian Chesnoiu: Despre criză alimentară nu cred că va putea fi vorba în România, pentru că noi suntem o ţară care producem suficient de multă hrană pentru consumul intern, pentru a asigura consumul intern. Despre crize alimentare poți vorbi când apare o penurie de alimente, când nu se găsesc alimentele de bază pentru populație, or România nu se află în acest risc şi cred că nici nu va fi posibil. Doamne ferește, să sperăm că se încheie cât mai repede această agresiune militară a Rusiei în Ucraina și ușor, ușor lucrurile reintră spre o oarecare normalitate pentru că, totuşî, nu trebuie să uităm că în ultimii doi ani și jumătate România s-a confruntat cu două crize suprapuse, vorbim aici de criza pandemică ce a dat practic toată lumea peste cap, şi cea de-a doua criză, a energiei şi a gazelor naturale care au avut un efect de bulgăre de zăpadă, un efect în lanţ asupra tuturor produselor nu neapărat cele agroalimentare. Pentru că, spuneți foarte bine dvs, un produs de la poarta fabricii până la consumatorul final parcurge foarte multe etape şi are în componenţa sa foarte multe alte elemente care pot îi pot cauza creșterea față de preţul de producţie.

Realizator: Da, uneori preţurile cresc peste 300%, așa cum apreciam, raportându-ne la acel borcan de zacuscă.

Adrian Chesnoiu: Nu trebuie să generalizăm, sunt situații și situații unde trebuie făcute analize. Vedeţi dumneavoastră, în astfel de perioade cel mai rău este să generalizezi. Dacă, aşa cum a fost cazul uleiului, a fost o situație speculativă la un moment dat, într-o zi, asupra unui produs, şi a fost suficient pentru a induce o stare de panică, evident pe un fond de emoțional crescut al comunității, al societăţii româneşti, pentru că te îngrijorezi când vezi în jurul tău atât de multe probleme, când organisme internaționale ridică problema altor state care se află în imposibilitatea de a-şi asigura hrana zilnică, evident că orice om îşi poate pune o întrebare, dar din punctul acestea de vedere, România, încă o dată, este o ţară stabilă care îşi poate asigura necesarul consum de hrană.

Realizator: Încerc o paralelă, aşa s-a încercat şi cu prețul combustibilului. A fost o nebunie de o zi, numai că prețul benzinei pentru fiecare litru sau al motorinei a rămas sau a crescut vertiginos.

Adrian Chesnoiu: A crescut, a crescut față de evaluările anterioare și, evident, asta impactează prețul tuturor celorlalte produse.

Realizator: Ne-am aruncat un ochi și la ceea ce se întâmplă în vecini. În Bulgaria s-a întâmplat la fel ca la noi, apropo de ulei, dar Ungaria a plafonat prețuri la câteva mărfuri alimentare de primă necesitate. În România s-a considerat ca fiind neadecvată pe această plafonare a prețului, avem și inflație mai mare. Ce fel de model de compensare, nu știu, s-ar potrivi în această situație, să-i spunem temporară, așa cum sperăm cu toții?

Adrian Chesnoiu: Păi, am aplicat un un model de compensare pentru facturile de energie și gaz, lucru care ar trebui în perioada următoare să tempereze, și au apărut primele semne că aceste măsuri au temperat inflația. A intrat în guvern și ordonanța care prevede plafonarea prețurilor sau reglementarea prețurilor la energie și gaz pentru următorul an, astfel încât să putem să avem predictibilitate, fiecare producător de produse alimentare sau orice alt tip de produs să aibă o anumită viziune asupra ceea ce se va întâmpla în viitor, să-şi facă marjele de calcul şi, în felul acesta, să se stabilizeze puţin şi să se domolească această apetenţă de creştere a preţurilor. Dacă un anumit domeniu, pe anumite tipuri de produse sau sectoare vom constata că apar astfel de turbulenţe sau dereglări bruşte ale procesului de aprovizionare, atunci cu siguranţă se va interveni şi în acel caz punctual.

Realizator: Turbulenţe ar putea apărea mai ales pe pieţele internaţionale, gândindu-ne la recoltele din acest an. Rusia, Ucraina produceau foarte mult grâu. Ştiu că Egiptul a cumpărat din România, cu livrare în această lună, 120.000 de tone de cereale. Există un calcul...

Adrian Chesnoiu: Da, dar le-a cumpărat în decembrie.

Realizator: E adevărat. O ocazie bună ca producătorii să facă bani, dar rezervele sunt suficiente? Şi mă gândesc şi la floarea-soarelui, de exemplu.

Adrian Chesnoiu: Da, o să abordăm aceste două culturi, aceste cereale, pentru că au incitat cumva în societatea românească mai multe întrebări şi e bine să le lămurim. Din perspectiva stocurilor, România este asigurată. În primul rând la rezervele de stat avem cantităţi suficiente de alimente şi de cereale astfel încât să nu apară o criză până la noua recoltă. De partea cealaltă, în depozitele fermierilor şi ale procesatorilor, precum şi ale comercianţilor de cereale se află cantităţi însemnate de grâu sau, dacă vorbim de floarea-soarelui, la fel, este o situaţie care ne asigură necesarul de consum până la noua recoltă. Şi putem face o analiză, luăm exemplul seminţelor de floarea-soarelui. România a produs anul trecut, într-un an bun agricol, 3 milioane... aproximativ 3 milioane de tone de grâu, un pic peste. Necesarul de consum ulei de floarea-soarelui este asigurat din procesarea a 1.200.000 de tone. Alte 800.000 de tone din cele trei milioane sunt utilizate pentru a produce ulei de floarea-soarelui, care este exportat, România fiind un important furnizor de ulei brut în Uniunea Europeană, precum și în alte țări terțe, iar un milion de tone de floarea-soarelui aproximativ sunt exportate ca atare. Deci iată că suntem o țară, care îşi aprovizionează populația, procesează intern o cantitate suficientă cât să poată exporta și mai exportăm și materie primă. Desigur, mi-aş dori ca ministru al agriculturii ca întreaga această cantitate de floarea-soarelui, de materie primă să fie procesată în România și să exportăm uleiul brut, dar eu sunt absolut convins că această criză va crea oportunități pentru agricultura României și evident suntem în măsură să cucerim noi pieţe şi să putem să adăugăm valoare adăugată produselor noastre primare. De partea cealaltă, la grâu, evident că mai sunt, iată, aproape 90 de zile până la noua recoltă, monitorizăm stocurile permanent, privim spre depozitele noastre, astfel încât să ne asigurăm că nu rămânem fără grâu în depozitele fermierilor sau la nivelul consumului intern, dar cu toate acestea, din analizele pe care le-am făcut împreună cu reprezentanții industriei de morărit și panificație, cu reprezentanții operatorilor comerciali, care fac aceste tranzacții cu grâu, suntem încă departe de a ne apropia de necesarul de consum intern și atunci este evident că pentru reînnoirea stocurilor din depozite trebuie să și comercializăm grâu, chiar și la export. Aţi dat exemplu cu țările din Africa subsahariană, din Orientul Mijlociu, care cumpără în mod tradiţional cereale din România.

Realizator: Mai ales Egiptul.

Adrian Chesnoiu: Egiptul, Iordania, sunt mai multe state care sunt clienţi permanenţi ai României. Trebuie să avem în vedere și următorul lucru: contractele acestea se încheie pe o perioadă foarte lungă de timp şi cu mult timp înainte, deci cerealele care astăzi părăsesc România prin Portul Constanţa au fost tranzacţionate prin lunile decembrie-ianuarie, deci nu vorbim de vânzări ad-hoc peste noapte.

Adrian Chesnoiu: Am văzut că a incitat foarte mult interesul publicului și situația din Ungaria, care a ales să introducă licență de export, deci acolo nici nu vorbim de o interdicție sau de oprire a exportului de cereale, pentru că în comerțul modern aproape nicio țară nu își poate permite acest lucru, fiindcă s-ar lovi de o reacție probabil similară din partea altor /.../.

Realizator: Celorlalţi.

Adrian Chesnoiu: ...pe care le furnizează, alte tipuri de produse pe care ei nu le produc, şi atunci dacă fiecare țară și-ar bloca granițele pentru produsele agroalimentare, atunci cu siguranță ar apărea dezechilibre majore și piața ar fi, probabil, foarte mult perturbată.

Realizator: Bulversată. Domnule ministru, o singură confirmare, pe final de interviu, ați anunțat un fond de un miliard de euro pentru fermieri, pentru că în curând încep și lucrările agricole de primăvară. Rămâne această sumă?

Adrian Chesnoiu: Am anunțat.. la ce vă referiți, ce fond de un miliard de euro?

Realizator: Un miliard de euro pentru fermieri la mai multe domenii agricole.

Adrian Chesnoiu: Nu, deci ieri am aprobat în ședința de Guvern un program, se numește "Rural Invest''.

Realizator: Exact.

Adrian Chesnoiu: Unde fermierii se vor putea capitaliza, privește și vizează garanții de stat în valoare totală de 2.500.000.000 de lei, fermierii vor primi până la 90% garanții de stat pentru orice tip credit care vizează domeniile pe care noi le-am avut în vedere, în primul rând capitalul de lucru, achiziția de terenuri, achiziția de părți sociale în companii agricole, retehnologizarea sau automatizarea fabricilor din industria alimentară, asigurarea independenței energetice, iată doar câteva dintre zonele de intervenție, iar fermierii vor avea dobânzi preferenţiale de ROBOR, plus maxim 2%, dar ce e foarte important, suportate de stat în primii doi ani, după care fermierii pot primi înapoi 10% din valoarea întreagă a creditului, lăsând practică fără costuri altfel împrumut de capital. Deci venim în sprijinul fermierilor, este important să îi susținem, am achitat la timp toate plățile către ei, am rambursat sumele cuvenite pentru acciza la motorină și toate celelalte plăţi, iar începând de ieri, din 16 martie, toți fermierii care beneficiază de subvenții agricole poți merge la centrele APIA locale să obțină adeverința de la APIA pe baza căruia primesc 90% din valoarea totală a subvenției în avans.

Realizator: Merită.

Adrian Chesnoiu: Încă o formă de sprijin pe care noi le-o acordăm fermierilor și cred că este important ca ei să beneficieze de suportul nostru, al statului.

Realizator: Merită să mai discutăm și pe acest subiect, mulțumesc.

Adrian Chesnoiu: Cu mare drag, oricând.

Realizator: Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, prezent astăzi la Apel Matinal.