De când e membră UE, „România a beneficiat de fonduri europene de peste 50 de miliarde euro”

Fondurile europene reprezintă sursa principală de finanțare pentru proiectele de investiții în România, ceea ce s-ar traduce pentru noi toți într-o viață mai bună, dar și într-o economie mai puternică, infrastructuri rutiere, feroviare și chiar spitalicești de calitate. Orice zi de întârziere însă a acestor bani reprezintă o mare problemă pentru noi în ansamblu.

Septembrie 2023, suntem în 7, am putea spune că a fost un an 2023 destul de bun, în condițiile în care absorbția de fonduri europene a ajuns până acum la peste 84%, iar până la finele anului chiar la 94%. Au fost însă și ceva întârzieri în absorbția fondurilor europene. De unde au provenit acestea și cum le îndreptăm, l-am întrebat pe ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu.

Adrian Câciu: Cele mai mari întârzieri, și nu suntem singura țară care are întârzieri în absorbția fondurilor europene, dacă ne referim la exercițiu 2014-2020, au fost cele datorate crizei pandemice și crizei prețurilor la energie. Deci, în trei ani de zile lucrurile nu au mers foarte bine. Pot să vă spun, de exemplu, să avem un element de comparație, România este la media europeană a absorbției, undeva la 84%, dar avem țări puternice care sunt mult în spate Germania, Spania, Danemarca, Italia chiar, /.../ fără Spania, Spania este mai sus, dar Italia, Danemarca, Olanda, Germania sunt sub noi.

Cauzele au fost acestea, pentru că au fost șantierele închise, a fost o explozie a prețurilor la materialele de construcții, au trebuit ajustate prețurile la contracte. Dar să nu ne uităm neapărat în trecut, învățăm din el și recuperăm. În acest moment, lucrurile au intrat într-o accelerare, din punctul meu de vedere, a absorţiei fondurilor europene. Suntem acum, la 31 august, la 84%. La sfârșitul anului, cum să vă spun, un scenariu pesimist, ne ducem în 94%, absorbţia efectivă. Anul viitor, pentru că închiderea exercițiului efectiv peste pe 30 iunie 2024, o să avem 100% închidere.

Spre deosebire de exercițiul financiar anterior, pot să vă spun iar că în anul ultim de absorbție, România era undeva la 70% la sfârșit de an, adică în 2015, la sfârşitul lui 2015 aveam 70%. Noi deja suntem în septembrie sau la sfârşit de august peste acel lucru, asta înseamnă că ne-am învățat lecțiile, au învățat beneficiarii. Avem o oarecare experiență. România totuși, în această perioadă, de când este membră a Uniunii Europene, a beneficiat de peste 50 de miliarde euro, bani efectiv intraţi în România și cred că lucrurile acestea, chiar dacă sunt multe încă de făcut, au început să se vadă, au început să se vadă şi în viața românilor, dar mai ales în ceea ce înseamnă infrastructura economică de care beneficiază România.

Realizator: Da, ne mișcăm, să spunem, ne mișcăm bine. Poate că ar trebui să accelerăm, dar de multe ori auzim termenul, sintagma țintele de deficit. Acestea vor atinge într-un fel cetățenii, dar și economia?
Adrian Câciu: Aici este ceea ce eu tot încerc să spun și am spus-o și când s-a făcut buget pe 2023, și când s-a făcut bugetul pe 2022. Avem o serie de angajamente luate în fața Comisiei Europene, pentru că suntem în procedură de deficit excesiv, dar asta și modul în care atingem aceste ținte sau încercăm să atingem aceste ținte nu trebuie să se răsfrângă asupra cetățenilor și economiei, adică cu alte cuvinte, în traducere liberă, nu trebuie introdusă austeritate, așa cum în modelul anilor 2010 s-a făcut. Nici în 2022 și mai ales în 2023, guvernul nu a acționat aritmetic, dacă vreți, contabil și doar de dragul atingerii unei ţinte de deficit, /.../ să nu acționeze, să nu acorde măsuri de sprijin pentru populație și pentru companii, mai ales în contextul în care inflația a generat costuri suplimentare pentru toți cetățenii români. Anul acesta, de exemplu, în buget, pentru că într-adevăr, este un exercițiu complicat, dacă vreți, dar în buget sunt prinse scheme de sprijin pentru populație, și putem să le și exemplificăm, dar și pentru companii, de 10% din PIB. Ele au avut ca scop să înlăture efectele indirecte ale războiului, până la urmă din Ucraina, pentru că acest război a generat o inflație explozivă a anului 2022. Dacă vă aduceți aminte, atunci, după februarie, inflația a ajuns cu două cifre dintr-o dată și toate lucrurile astea s-au dus pe buzunarul cetățeanului. Ori, statul trebuia să vină și să intervină.

Realizator: Mai sunt câteva jaloane din PNRR de rezolvat, printre care și pensiile de serviciu. Știu că se încearcă, spuneați mai devreme, să se accelereze pe această lună septembrie. Credeți însă că vom reuși până la urmă, raportându-ne la România, să închidem toate jaloanele stabilite, până în 15 octombrie, dacă nu greșesc?
Adrian Câciu: Da, angajamentul pe care îl avem este ca până pe 15 octombrie, tot ce înseamnă jaloanele și ţintele din cererea de plată numărul trei să fie finalizate, inclusiv legea pensiilor de serviciu, să o avem promolgată de către de către președinte. Vreau să cred că acolo ajungem. Cred că toți au înțeles. Este vorba totuși de interesul național, mai ales în contextul în care populația cere lucrul acesta, adică nu avem o reformă de făcut, că sunt și alte reforme care, să spunem, ar putea fi amânate, dar aici populația are o așteptare foarte mare. Eu din ce am ca date, 90% din cetățenii României își doresc o restructurare a pensiilor de serviciu, mai ales pe zona magistraților, dar nu din, eu știu, să spunem, are cineva ceva cu magistrații. E vorba de discrepanţele de venit dintre o categorie socio-profesională și alta. Asta este ceea ce cred că deranjează pe toată lumea și cred că trebuie să înţeleagă și cei care contestă că împreună trebuie să găsim soluții pentru a închide acest jalon.

Realizator: Da, împreună, spuneați, nu doar unii, nu?
Adian Câciu: Nu doar unii, că nimeni nu spune, cum să spun, faci lege doar pentru a vrea să închizi un jalon, pentru că e bine să ai discuții. Din ce știu, echipele tehnice de la Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, CSM lucrează cu Comisia Europeană la acest moment pentru a modela amendamentele care să vină şi să se plieze pe decizia Curții Constituționale. Avem deciziile Curții Constituționale, nu sunt negociabile, nu se discută, dar trebuie să ne atingem și scopul reformei, care scop al reformei nu spune altceva decât să trecem pensiile cât mai mult pe contributivitate într-un orizont cât mai scurt de timp și să avem o vârstă a pensionării care să fie una rezonabil sau similară, rezonabil similară să spun aşa, între categoriile socio-profesionale.

Realizator: Suntem în septembrie 2023. Îmi amintesc, totuși, că ați fost și ministru de finanțe. România se împrumută mai scump de pe piețele externe comparativ cu alte țări? Dacă da, de ce sau dacă nu, de ce?
Adrian Câciu: Da, se împrumută mai scump acum. Dobânzile sunt în scădere de la începutul anului, au început să scadă de anul trecut, a fost un an greu, de vârf. Pe de o parte, pentru că are un rating, iar ratingul slab vine din elemente structurale, avem deficit de cont curent mare, adică avem o balanță comercială negativă, ca să înțelegem, /.../ /importăm/ mai mult decât exportăm, pe de altă parte, avem deficite fiscale, avem deficitul public, care, în general, în România a fost întotdeauna deficit, noi n-am avut excedente şi aici, iar la fel, eu cred că orice măsură care reduce din cheltuieli şi ajustează din drepturi este binevenită, dar în aşa fel făcut încât să păstrezi ritmul de creștere economică. Ratingul de țară este una din probleme, inflația este altă problemă și, nu în ultimul rând, deci am avut o creștere a depozitelor anul trecut și anul acesta, adică anul trecut, acum e în creștere, dar e mai sus decât a fost în 2021. Proximitatea războiului introduce o primă de risc pe care investitorii o cer. Dar ce pot să spun în altă privință este că investitorii au încredere în România și finanțarea ţării nu a fost niciodată în pericol.

Realizator: Dvs. sunteți ministrul investițiilor și proiectelor europene. Avem o curiozitate pe final de interviu. Care este cel mai performant minister în ceea ce privește investițiile, atât din fondurile de la bugetul de stat, cât și din fondurile europene?
Adrian Câciu: O să mai spun și eu, au mai spus-o şi alţii, Ministerul Transporturilor, și îi felicit pentru ceea ce fac și îi încurajez să mențină acest trend, pentru că acum e o chestiune ca la ștafetă. Au ridicat aici nivelul foarte sus şi orice sincopă se va vedea mai puternic decât aș fi văzut la cineva care n-ar fi făcut nimic. Deci Ministerul Transporturilor este de departe campionul şi al absorbţiei de fonduri europene, dar mai ales al investiţiilor efective, fizice.