CSAT a aprobat achiziţionarea unor avioane multirol

Armata Română are capacităţi limitate de a-şi îndeplini misiunile care-i revin, a avertizat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care a cerut guvernului să prezinte un program de restabilire a capacităţii de luptă.

CSAT a aprobat achiziţionarea unor avioane multirol care să înlocuiască flota de MiG-uri ruseşti. Pe agenda Consiliului figura şi discutarea unei strategii pentru refacerea credibilităţii României.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au ajuns miercuri la concluzia că Armata României are capacităţi limitate de a-şi îndeplini misiunile ce-i revin şi au decis ca la viitoarea şedinţă executivul să prezinte un program multianual de restabilire a capacităţii de luptă.

Totodată, ministrul apărării, Corneliu Dobriţoiu, a prezentat demersurile întreprinse în vederea iniţierii programului 'Avion multirol al Forţelor Aeriene', iar membrii CSAT au aprobat concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul acestui program.

România are ca obiectiv strategic pentru următorii 20-25 de ani achiziţia avioanelor de generaţia a V-a, după cum declara cu ceva timp în urmă ministrul apărării, care mai spunea că tranziţia trebuie făcută cu costurile cele mai ieftine, astfel încât să nu pierdem bani prin achiziţionarea unei structuri de aerodrom diferite când se va trece la generaţia a V-a.

El preciza că atât avionul F 16, cât şi cel F 35 folosesc aceeaşi infrastructură de aerodrom şi aceleaşi pachete de înarmare, ceea ce înseamnă o economie importantă în bugetul unei ţări sărace.

Ministrul apărării mai menţiona că avioanele F 16 vor fi achiziţionate din Portugalia, iar preţul pentru cele 12 aparate la mâna a doua va fi de aproximativ 600 de milioane de dolari, sumă care trebuie achitată în termen de cinci ani.

Avionul multirol

Potrivit siteului forţelor aeriene române, un avion multirol trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

-eficacitate maximă în condiţiile câmpului de luptă modern;

-flexibilitate în executarea misiunilor, cu posibilitatea schimbării misiunii în timpul zborului;

-capabilitate mare de supravieţuire în mediu ostil, în condiţiile războiului electronic;

-creşterea numărului de ieşiri în unitatea de timp, prin reducerea timpilor necesari refacerii capacităţii de zbor şi de luptă;

-creşterea securităţii zborului;

-cost de operare şi mentenanţă scăzut pe durata vieţii;

-autonomie mare de zbor;

-arhitectură deschisă care să ofere posibilităţi de modernizare ulterioară, calităţi de zbor şi manevriere deosebite

Capacitatea de luptă

În cadrul şedinţei CSAT s-a analizat starea Armatei României, punându-se în discuţie capacitatea de luptă pe timp de pace şi de război, precum şi participarea la misiunile internaţionale.

O altă temă pe agenda şedinţei a constituit-o evaluarea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale, ca fundament pentru întocmirea "Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru anul 2013”.

Pe ordinea de zi a Consiliului a figurat şi discutarea unei strategii pentru refacerea credibilităţii României, dar în comunicatul de presă dat publicităţii după reuniune nu se menţionează nimic despre acest subiect.

Citiţi şi:

Comunicatul CSAT.

Premierul a părăsit Palatul Cotroceni înainte de finalul şedinţei CSAT. El nu a oferit presei detalii cu privire la motivul plecării sale.

Ştim însă că s-a dus la sediul guvernului, unde au venit şi miniştrii care au participat la şedinţa CSAT, dar nu există informaţii oficiale referitoare la discuţiile purtate la Palatul Victoria.

Şeful executivului a plecat de la şedinţa CSAT după mai puţin de o oră de la începutul reuniunii, fără ca gestul acestuia să fie explicat.