Conferiţă de presă comună Viorica Dăncilă - Alexis Tsipras

Viorica Dăncilă: Bună ziua! Doresc, în primul rând, să salut călduros prezenţa prim-ministrului elen Alexis Tsipras la Bucureşti. Am avut, astăzi, o întrevedere consistentă şi extrem de utilă cu omologul meu elen, domnul Alexis Tsipras, urmată de o primă reuniune interguvernamentală româno-elenă, exerciţiu care sperăm să devină unul constant şi care să ofere liniile de ghidaj necesare definirii unor coordonate pragmatice, coerente şi concrete ale dialogului bilateral. Am convenit să imprimăm o nouă dinamică relaţiilor noastre bilaterale şi am decis să elaborăm împreună un plan de acţiune care să reflecte priorităţile agendei bilaterale şi care să stabilească o strategie clară de cooperare pe termen lung între ţările noastre, în toate domeniilşe de activitate. Dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor noastre bilaterale este favorizată de premise pozitive, precum relaţiile tradiţionale dintre ţările noastre, afinităţile spirituale, istoria comună, precum şi de abordările similare pe numeroase tematici regionale şi europene. În plus, ne leagă cele două comunităţi, a românilor care locuiesc, muncesc sau studiază în Grecia, şi a grecilor din România. Avem şansa de a dinamiza dialogul bilateral, plecând de la relaţiile interumane, tradiţionale şi istorice care ne leagă. Doresc să adresez sincere felicitări, atât dumneavoastră, cât şi guvernului pe care-l conduceţi, pentru ieşirea Greciei din programele de asistenţă financiară, cu o economie mai consolidată prin implementarea reformelor fiscale şi structurale. Menţionez că România a fost solidară cu Grecia pe perioada crizei economice şi pe perioada crizei migraţiei, aşa cum ţările s-au aflat alături în momente-cheie ale istoriei lor, depăşind împreună greutăţile şi obstacolele. Ne-am întâlnit astăzi cu partenerii eleni pentru a analiza evoluţiile din domenii strategice precum transportul sau securitatea energetică şi pentru a identifica noi oportunităţi în domenii cu impact direct asupra dezvoltării economice, precum comerţul, agricultura, turismul, cultura sau educaţia. De asemenea, am salutat faptul că, în luna februarie a acestui an, a avut loc la Atena, după o pauză de şase ani, cea de-a cincia sesiune de consultări bilaterale pe teme economice. În ceea ce priveşte domeniul transporturilor, am discutat despre cooperarea moastră în proiecte majore de interconectare rutieră şi feroviară şi am evidenţiat importanţa acestor proiecte pentru dezvoltarea economică integrată a ţărilor noastre. Am salutat faptul că România şi Grecia împărtăşesc un obiectiv comun în ceea ce priveşte energia, respectiv, atenţia acordată acelor iniţiative şi proiecte capabile să conducă la sporirea securităţii energetice în regiunea noastră, prin diversificarea rutelor şi a surselor de aprovizionare cu gaz. De altfel, subiectul securităţii energetice ocupă un rol prioritar în cadrul agendei extrene a Guvernului României. Sprijinirea demersurilor de consolidare a securităţii energetice regionale, precum şi de cooperare cu alte state din vecinătate reprezintă o constantă a activităţii noastre.

Continuăm să avansăm în privinţa coridorului BRUA, primul proiect de diversificare din sudul Europei ce are potenţialul de a oferi o nouă rută şi surse de gaz pentru o serie de state europene aflate în situaţie de dependenţă majoră faţă de un furnizor unic extern. Am hotărât să cooperăm mai strâns pentru promovarea companiilor de tip Startup în domeniul tehnologiei informaţiei şi al industriilor creative pe pieţele din regiune, precum şi înfiinţarea şi participarea companiilor româneşti inovatoare în clustere regionale, pentru a facilita schimbul de idei şi experienţă şi pentru creşterea competitivităţii acestora. Ne bucurăm că peste un milion de turişti români vizitează anual Grecia, aceasta fiind destinaţia preferată de vacanţă a românilor, şi că interesul turiştilor greci pentru România este în creştere/ Am discutat cu prietenul meu Alexis despre un proiect foarte important în domeniul cultural şi am decis să dezvoltăm proiecte de colaborare între oraşele Timişoara şi Eleusina, care vor fi capitale europene ale culturii în anul 2021. Doresc, totodată, să subliniez că dialogul în domeniul culturii şi educaţiei este excelent şi dorim să valorificăm suplimentar potenţialul important care există în sfera schimburilor culturale şi al cooperării dintre universităţi.

Fiindcă că ne aflăm la jumătatea mandatului de preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene, aş dori să precizez că, în exercitarea acestuia, am reuşit să impunem un ritm alert activităţilor, conştienţi de faptul că avem de gestionat un număr important de dosare într-o perioadă scurtă de timp, în comparaţie cu alte preşedinţii. I-am prezentat premierului elen o imagine de ansamblu a rezultatelor obţinute, arătând că, în primele trei luni de mandat, preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a gestionat aproximativ 900 de evenimente şi reuniuni. Eforturile noastre sau concretizat în rezultate substanţiale în negocierile privind dosarele legislative active. Astfel, de la debutul preşedinţiei am reuşit finalizarea negocierilor într-un un număr de 86 de dosare legislativ, multe dintre acestea fiind deja confirmate de Consiliu. Am avut, de asemenea, un schimb foarte util de idei cu premierul Tsipras despre viitorul Europei. Vreau să îi mulţumesc premierului Tsipras pentru acest dialog constructiv, vreau să îi mulţumesc pentru susţinerea Greciei pentru România în ceea ce priveşte OCDE şi permiteţi-mi să exprim, în numele meu şi al colegilor mei, mulţumirile noastre pentru discuţiile plină de substanţă care au avut loc cu ocazia acestei prime runde a consultărilor interguvernamentale româno-elene. Alexis, please!
Alexis Tsipras: /.../ pentru ospitalitatea şi pentru contribuţia dumneai deosebit de pozitivă în discuţiile pe care le-am avut. Este prima vizită a unui prim-ministru elen în România după 2008. Au trebuit să treacă mai mult de 10 ani, 11 ani grei şi pentru Europa, dar şi pentru Grecia, care a trecut printr-o perioadă de criză economică. A ieşit din această criză şi, astăzi, cu forţe sporite şi cu mai mult optimism se uită către viitor şi dobândeşte un rol important pe care, de fapt, l-a avut întotdeauna în zona Balcanilor.

Acest rol a trecut întotdeauna prin colaborarea dintre aceste două ţări ale noastre. Grecia şi România reprezintă economiile cele mai puternice din Balcani, ţările cu cea mai puternică economie din Europa de Est, aş putea spune, iar colaborarea noastră care s-a bazat întotdeauna pe o tradiţie foarte strânsă, culturală între ţările noastre. Această colaborare joacă un rol deosebit în stabilitatea şi în dezvoltarea zonei, întregii zone. Am avut ocazia să subliniem că, dincolo de legăturile istorice pe care popoarele noastre le au, în zona noastră a Balcanilor, există şi legătura ce priveşte comunitatea greacă, foarte importantă din România, dar şi de comunitatea românească care studiază, munceşte, sau trăieşte în Grecia. Şi acestea sunt comunităţi care sprijină, întăresc, societăţile din ţările în care locuiesc şi legăturile noastre. Nu vreau să omit să amintesc că Grecia reprezintă o forţă importantă şi are o... reprezintă o prezenţă importanţă în viaţa de afaceri a României, întrucât investiţiile greceşti, în România, se ridică pe undeva la 4 miliarde de euro. Investitorii greci oferă în jur de 20.000 de locuri de muncă, în domenii importante ale economiei, cum ar fi telecomunicaţiile, băncile, iar dorinţa noastră este ca, prin intermediul acestei colaborări, să creştem pe cât posibil schimburile comerciale, să întărim şi să încurajăm investiţiile grecilor în România, dar şi ale românilor, în Grecia. Viorica a amintit numărul important de turişti români care vin şi vizitează Grecia. Sunt în jur de un milion de persoane pe an. Aş vrea ca acest număr să crească, întrucât Grecia, într-adevăr reprezintă o destinaţie turistică atractivă. E o ţară prietenoasă, în mod special pentru popoarele balcanice. Am căzut de acord să consolidăm colaborarea noastră în domeniul educaţiei. Vrem să promovăm colaborarea noastră, în planul universitar, prin proiecte comune, pe subiecte cum ar fi: protecţia mediului; menţinerea moştenirii culturale; sursele de energie regenerabilă. Am vorbit, de asemenea, despre posibilităţile colaborării noastre în politica cibernetică, unde avem perspective foarte bune de colaborare şi, dincolo de aceste domenii de colaborare, am vorbit şi despre ce se întâmplă în zona noastră. Am amintit că această colaborare dintre noi se întăreşte şi prin formatele trilaterale sau multilaterale pe care le-am dezvoltat în ultima vreme. Aceste cadre, aceste contexte, precum şi întâlnirea cvadrilaterală de astăzi, contribuie nu numai la siguranţa şi securitatea în zonă, dar şi la perspectivele ţărilor balcanice europene şi, în special, ale celor din Balcanii de Sud. Vreau, de asemenea, să subliniez sprijinul şi activitatea preşedinţiei române care, la fel ca şi cea precedentă, bulgară, este concentrată pe chestiuni care privesc regiunea noastră, care privesc Balcanii şi, în mod special, a perspectivei în Europa a ţărilor din Balcani. În acest context, Acordul de la Prespes a dat o dinamică extraordinară şi un model de colaborare în Balcani, arată că prin intermediul soluţionării diferenţelor, prin intermediul colaborării culturale economice, şi aşa mai departe, putem să dăm o posibilitate de dezvoltare păcii, stabilităţii şi colaborării economice în Balcani. Cu această ocazie, vreau de asemeni să subliniez că Grecia şi România - sprijinim eforturile de integrare în Europa, a Macedoniei de Nord, dar şi a celorlalte ţări balcanice şi a Albaniei; sprijinim eforturile acestora de a întâmpina marile provocări care se găsesc în faţa lor, să facă reformele de care e nevoie, să întărească democraţia, să facă reforme economice, pentru a putea îndeplini criteriile de integrare în Uniunea Europeană.

Desigur, în ceea ce priveşte evoluţiile în regiune, am discutat şi despre problemele europene, nu numai despre cele din zona noastră. Europa se află la o intersecţie importantă, avem urmările dificultăţilor întâmpinate în identificarea unui acord pentru Brexit, urmează, de asemenea, o luptă intensă pentru alegerile europarlamentare şi aceste lucruri sunt necesare pentru a avea o colaborare mai bună, o cooperare, o uniune între ţările balcanice şi, în acest sens, cred că Grecia şi România, dar şi celelalte state din Balcani, care se află în Uniunea Europeană, ar trebui să aibă o poziţie comună in discuţiile extrem de importante ce privesc revizuirea problemei Dublinului, pentru că va trebui să domine principiul colaborării, va trebui să avem o poziţie comună şi în ceea ce priveşte noua strategie europeană pentru perioada 2019-2025, care trebuie să vină în întâmpinarea dorinţelor cetăţenilor europeni, trebuie să vedem dimensiunile sociale ale Europei, prin intermediul agendei de dezvoltare, dar şi al Pilonul european al drepturilor comune. În acest context, trebuie să avem o poziţie comună şi la chestiunea foarte importantă ce priveşte cadrul economic multianual. Din acest punct de vedere, problema Brexitului, dar şi necesitatea schimbărilor care trebuie să aibă loc, nu ar trebui să influenţeze fondurile pentru coeziunea europeană, dar, în primul rând, pentru că Politica agricolă comună. De aici încolo, după cum ştiţi, în ultima perioadă am avut un cadru foarte strânsă de colaborare al acestor întâlniri multilaterale între Grecia, România, Serbia şi Bulgaria, Serbia fiind o ţară pentru care dorim să facă paşi mari către integrarea în Europa, aderare la Europa, şi să nu uităm, de asemenea, şi obiectul colaborării constând în interconexiuni. Lucrăm intens pentru a dezvolta proiecte mari de infrastructură şi în ceea ce priveşte legăturile feroviare, dar şi cele rutiere, însă şi telecomunicaţiile şi interconexiunile energetice, proiecte mari care privesc în primul perspectivele unirii Mării Mediterane cu Marea Neagră, proiecte care privesc şi axul 10, coridorul care trece prin Salonic către Skopje şi de acolo către Belgrad, dar cred că ceea ce trebuie să conştientizăm într-o epocă în care evoluţiile sunt rapide, într-o epocă în care harta energetică se modifică, în contextul în care apar în faţa noastră noi provocări, trebuie să înţelegem că România şi Grecia trebuie să reprezinte un pol important de stabilitate, atât de colaborare economică, dar şi în domeniul securităţii, iar în contextul acestei colaborări cvadrilaterale trebuie să creăm o perspectivă de dezvoltare în folosul popoarelor noastre, o dezvoltare care, dincolo de acele domenii concrete, poate să aibă avantaje pentru ţările noastre, pentru că oferă locuri de muncă în plus oferă consolidarea puterilor şi dinamicii geopolitice în Balcani. În acest context, vom avea posibilitatea să discutăm şi după-amiază, în colaborarea noastră, în acţiunile noastre, dar aş vrea să spun că această colaborare a noastră va trebui să se extindă şi în ceea ce priveşte relaţiile dintre cetăţenii noştri, s-o numesc societate a cetăţenilor. Prin intermediul înfiinţării organismului de cooperare, putem vedea cum acest organism de cooperare va aduce popoarele noastre mai aproape. Să închei spunând că materializarea acestor planuri măreţe de interconectivitate în domeniul energiei, telecomunicaţiilor, transporturilor pot avea şi aş putea să spun chiar că au atras interesul grupurilor de societăţi, societăţilor de construcţii cu experienţă vastă în domeniul transporturilor şi infrastructurii şi interconectibilităţii şi în acest domeniu ştiţi că există foarte multe firme greceşti gata să ofere în vederea îndeplinirii acestor obiective. Cu aceste gânduri, deci, vreau să mulţumesc călduros omologului meu român pentru modul călduros în care ne-a găzduit şi că avem în faţă ...vreau să-i spun că avem în faţa noastră o perioadă de perspective foarte bune pentru Balcani. Balcanii nu mai sunt zona d emâna a doua a Europei, nu trebuie să mai fie o zonă în care să avem divergenţe, poziţii opuse şi nu trebuie să acceptăm impunerea dorintei şi voinţei marilor forţe. Trebuie să fim o zonă în care ţările balcanice, punând înainte nevoia de colaborare şi de soluţionare în pace a diferenţelor, vor da o nouă dinamică. Nu trebuie să fim depozitul Europei, ci trebuie să fim motorul dezvoltării Europei, pentru că rxistă marje foarte mari de dezvoltare şi de bunăstare economice. Cu aceste gânduri, vreau încă o dată să îi mulţumesc omologului meu român şi să subliniez că provocările care se aştern înaintea noastră sunt mari, dar le vom aborda cu succes.

Transcriere RADOR