”Capacitățile de producere a energiei bazate pe cărbune, la maxim”
"APEL MATINAL" - Interviu cu ministrul mediului, Tánczos Barna.
Articol de Florin Lepădatu, 16 Martie 2022, 09:26
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI ) - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu - Efectele crizei energetice de la noi au mai multe cauze: de la o liberalizare a pieței întreprinsă brutal și fără planuri de rezervă până la consecințele economice răsfrânte în urma sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană Rusiei, ca urmare a conflictului din Ucraina. Cert este că România rămâne constrânsă să găsească soluții rapide pentru asigurarea unei continuități în aprovizionarea cu energie atât pentru consumul populației, cât şi pentru necesitățile cerute de funcționarea economiei autohtone. Despre aplicarea unei politici de plafonare a prețurilor nu ne putem pronunța, dacă este cea optimă sau dimpotrivă. Trebuie să mai treacă ceva timp. Soluțiile sunt puține, însă dinspre guvernul actual vin informări că eforturile sunt în derulare și e nevoie și de multă răbdare. Invitatul "Apelului matinal" de astăzi este ministrul mediului, Tánczos Barna. Bună dimineața.
Tánczos Barna: Bună dimineaţa.
Realizator: Ideea dumneavoastră, plec de la ea, de continuare a producției de energie în termocentrale care funcționează pe cărbune a fost bine primită la nivelul guvernului și printre specialiști? Practic, de ce să ne întoarcem la cărbune?
Tánczos Barna: Trebuie să fim sinceri şi să spun că nu este ideea mea. Este o idee formulată de specialiștii din domeniul energiei. Am participat într-adevăr şi eu la acele discuţii, pentru că rolul nostru, al Ministerului Mediului, este de a limita efectele unor astfel de soluții asupra mediului. Un lucru este cert: capacitățile de producere a energiei electrice bazate pe cărbune trebuie să fie duse la maxim. Avem capacități autorizate din punct de vedere mediu și specialiștii și companiile de specialitate vor face tot posibilul ca acele capacități să fie exploatate. În momentul de față, producţia de cărbune este redusă, pentru că Europa a început o politică de scoatere din balanța energetică a cărbunelui, motiv pentru care toate companiile din România au început să reducă treptat producția de materie primă, practic de cărbune, şi de aceea s-a redus şi producţia în aceste termocentrale. Politica de acum este de creștere a capacităților până la maximul autorizat. Foarte important de subliniat că nu vor fi puse în funcţiune centrale fără autorizație. Vom duce la maxim capacităţile autorizate.
Realizator: Autorizația de mediu, care e complicată și costisitoare - am avut și câteva somații de la Uniunea Europeană în trecut -, dar avem de o parte grupuri de producție minieră, care încă funcționează, și cele dezafectate și închise. Ne găsim în situația să le redeschidem pe cele vechi - desigur dacă mai sunt pe filon - ori ne folosim de cele productive?
Tánczos Barna: Pot fi deschise și noi capacități de producere a cărbunelui, dacă este nevoie, pentru a asigura aprovizionarea termocentralelor. Este o altă procedură de autorizare, procedurile de autorizare pentru exploataţie minieră. Sunt două lucruri care se desfășoară în paralel, pe de-o parte autorizarea capacităţilor de producţie pentru cărbune și autorizarea capacităților de producere de ardere practic a acestei resurse. Noi ne ocupăm de ambele proceduri. Încă o dată, cel mai important este că cele care afectează mediul și care poluează pot funcționa doar dacă respectă standardele, condițiile valabile astăzi și așa vom proceda, vom duce la maxim capacităţile autorizate.
Realizator: Sezonul rece începe la noi, de regulă, de la mijlocul lunii septembrie pentru gospodăriile de la munte și tot acolo se sistează încălzirea undeva prin luna mai. Avem și gospodării cu încălzire centralizată în marile orașe, la paritate cu centralele individuale, dar în mediul rural lemnul de foc rămâne principalul combustibil. Ce soluții viabile sunt pentru aceste gospodării în viitorul apropiat și mai ales cu ce bani?
Tánczos Barna: Trebuie să subliniez şi aici un lucru. Nu s-a pus niciodată problema scoaterii din balanță energetică a lemnului. Se pune problema la nivelul Uniunii Europene de reducere a acestor cantități prin eficientizarea utilizării lemnului în gospodării. Trebuie să susținem acele gospodării care nu au alternativă la lemn și trebuie să susținem inclusiv prin RNP, prin Regia Națională a Pădurilor, prin crearea unei rețele care să pună la dispoziția cetățenilor resursa de lemn pentru încălzire. Lemnul rămâne resursa de bază în anumite zone rurale de munte, pentru că va dura ani de zile până când se vor construi reţelele de gaz natural sau până când vom găsi soluţii alternative pentru această resursă. Folosirea chibzuită, folosirea durabilă, exploatarea durabilă a acestei resurse este elementul cel mai important și aici noua strategie forestieră pe care o lăsăm săptămânile viitoare va veni cu soluții și va veni cu o viziune pe termen lung.
Realizator: Vorbim despre independența energetică. Revine în actualitate însă suplimentarea capacității energetice a României prin hidrocentrale de mică putere. Stadiul de execuție a multora dintre el este cuprins undeva între 50% și peste 90%. Complicațiile însă au apărut când instanțele de judecată au decis închiderea și conservarea lor fiindcă au fost construite pe arii protejate. Cum vede Ministerul Mediului această situație, dualitate aș putea spune, controversă?
Tánczos Barna: Este o situaţie complicată, întradevăr, pentru că în majoritatea cazurilor, vorbim aici aproape strict despre acele capacități de producție care au fost construite sau au fost începute construcțiile de către Hidroelectrica, companie de stat care a început construcțiile chiar înainte de 2007, înainte de plasarea acestor arii naturale protejate. Este nevoie de un echilibru, este nevoie de o abordare raţională, pentru că sunt soluţii prin care putem proteja mediul în condiţiile în care autorizăm şi funcţionarea acestor instalaţii de producere de energie regenerabilă, că aici este şi controversa despre care vorbiţi şi dvs. Avem nevoie pe de o parte de o resursă regenerabilă, resursă hidroelectrică, şi avem în acelaşi timp obligaţia de a proteja mediul. Aici, ministerul, împreună cu specialiştii din domemiul hidroelectrica, din domeniul hidrocentralelor, vor găsi soluţiile adecvate în fiecare caz în parte. Este şi în parlament un proiect de lege, care probabil o să ajungă săptămâna viitoare în Camera Deputaţilor în dezbatere şi acolo trebuie să fim foarte atenţi, astfel încât să nu cădem dintr-o extremă în cealaltă. În acelaşi timp, guvernul pregăteşte un set de măsuri legislative pentru sprijinirea finalizării acelor instalaţii care pot contribui semnificativ la balanţa energetică naţională şi care au nevoie de 5%, 2%, 7%, din investiţiile totale.
Realizator: Da, din discursul dvs. înţeleg că trebuie să rămânem echilibraţi, dar raportându-mă la ultimul deceniu, când campaniile au continuat pentru decarbonizarea planetei, restrângerea emisiilor de bioxid de carbon, renunţarea la combustibilii convenţionali sau fosili, totul a indus opinia că ni se va deschide o nouă viaţă curată, eco. Am început să pricepem că pregătirile pentru această tranziţie nu au fost dintre cele mai potrivite. Au fost şi ceva şcouri. Dar cum se pot împăca aşteptările tuturor cu discursurile revoluţionare ale verzilor, în opinia dvs., în opinia Ministerului Mediului din România?
Tanczsos Barna: Un lucru este cert. Este nevoie de energie regenerabilă. Dar nu putem seca toate râurile ţării pentru a produce energie electrică regenerabilă, de aceea vorbesc de echilibru. Deci, în fiecare situaţie, la fiecare caz în parte trebuie analizate soluţiile efective prin care natura este protejată şi populaţia beneficiază de pe urma acestor resurse regenerabile.
Realizator: Şi natura şi populaţia trebuie evident de fiecare dată protejate. Să sperăm că aşa se va întâmpla. Mulţumesc pentru prezenţa la "Apel matinal".
Tanczos Barna: Vă mulţumes pentru invitaţie. O zi bună!