Bonele filipineze au intrat în Schengen
Patru persoane suspectate de trafic de migranţi de origine filipineză şi nepaleză, respectiv bone şi îngrijitori, către state membre Schengen, au fost reţinute de procurorii DIICOT
17 Ianuarie 2014, 14:18
Patru persoane suspectate de trafic de migranţi de origine filipineză şi nepaleză, respectiv bone şi îngrijitori, către state membre Schengen, au fost reţinute de procurorii DIICOT care urmează să îi prezinte unui judecător de la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.
Procurorii DIICOT împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, au făcut, joi, cinci percheziţii domiciliare, pentru destructurarea unei grupări infracţionale organizate, ai cărei membri sunt suspectaţi de trafic de migranţi de origine filipineză şi nepaleză către state membre Schengen.
Potrivit procurorilor, există suspiciunea rezonabilă că membrii grupării erau implicaţi în mod direct în racolarea, îndrumarea şi facilitarea deplasării ilegale în state ca Franţa, Italia, Germania, Ungaria a cetăţenilor filipinezi şi nepalezi, cetăţeni străini ce se aflau deja pe teritoriul României, ca urmare a desfăşurării unor activităţi lucrative în domeniul casnic.
Potrivit DIICOT, bonele şi îngrijitorii aveau contracte individuale de muncă încheiate cu diverşi angajatori români, precum şi permise de şedere pe teritoriul României.
Persoanele interesate să părăsească teritoriul României, arată anchetatorii, erau racolate de Satish Kumar, cetăţean indian, stabilit în România după căsătoria cu o româncă, ajutat şi de alţi membri ai grupării, atât telefonic, cât şi prin intermediul altor persoane.
Kumar le facilita obţinerea vizelor Schengen în baza unor documente falsificate, iar în cazul în care nu puteau fi obţinute astfel de vize membrii grupării se ocupau de organizarea transportului clandestin al migranţilor în ţările din spaţiul Schengen.
La dosarele depuse de aplicanţi au fost identificate contracte de muncă contrafăcute din care rezulta că cetăţenii străini erau angajaţi de membrii grupării şi că aveau stabilită reşedinţa la adresele de domiciliu ale acestora, precum şi declaraţii falsificate din care rezulta faptul că familia angajatoare din România va pleca în străinătate în scop turistic şi cetăţeanul străin însoţeşte familia în acea călătorie, angajatorul asumându-şi responsabilitatea cu privire la suportarea cheltuielilor aferente şi garantând reîntoarcerea în România a angajatului.
Viza, între 1.500 şi 2.500 de euro
După obţinerea vizelor, numitul S.K primea de la cetăţeanul străin căruia îi facilitase obţinerea frauduloasă a vizei sumele cerute, respectiv între 1.500 şi 2.500 de euro.
De asemenea, arată DIICOT, acesta anula imediat rezervările biletelor de avion, respectiv a camerelor de hotel şi se ocupa de obţinerea unor noi rezervări pentru zboruri către destinaţia dorită de către cetăţeanul străin în ţări precum Franţa, Italia, Portugalia, Germania, Belgia sau Spania.
Astfel, cetăţenii străini îşi obţineau vizele Schengen în mod legal, însă în baza unor documente contrafăcute sau falsificate, ieşirea acestora din România fiind făcută într-un mod fraudulos.
În cazul în care cetăţenii străini nu deţineau sumele de bani cerute de S.K sau nu îndeplineau condiţiile prin care se puteau obţine în mod fraudulos vizele Schengen, în sensul că nu erau angajaţi pe teritoriul României, aceştia erau scoşi în mod ilegal din ţară de către un alt membru al grupării cu sprijinul altor conaţionali sau cetăţeni români prin traversarea pe jos, prin zona verde, a graniţei româno-ungare, pe lângă punctele de trecere a frontierei.
S-a stabilit faptul că, de la angajatori români, au dispărut, începând cu luna ianuarie 2012 şi până în prezent, în jur de 40 de cetăţeni nepalezi şi filipinezi.
Cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost găsiţi trei migranţi ilegali, din Bengal, Bangladesh şi India, faţă de care se va lua măsura expulzării.
În acest dosar anchetatorii au cooperat cu autorităţi judiciare şi poliţieneşti din Germania, Austria, Republica Cehă şi Ungaria iar suportul de specialitate a fost asigurat de către SRI şi Direcţia Operaţiuni Speciale.
Acţiunea a fost făcută cu sprijinul Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări.