”Băncile niciodată nu solicită date confidențiale cum ar fi datele cardurilor, datele cu privire la accesul la internet sau mobile banking și niciodată PIN-ul”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu - România se clasează în topul ţărilor europene cu cele mai bune și rapide conexiuni de internet, dar cu un nivel scăzut al educației digitale, doar 28% dintre români au competențe digitale, cel puțin de bază, față de media statelor Uniunii Europene de 54 de procente. Tocmai de aceea, putem deveni ușor victimele escrocheriilor pe internet. Clienții băncilor, de exemplu, pot fi manipulați să furnizeze datele bancare cu promisiunea falsă de obținere a unor câștiguri din investiții financiare. Sunt așa-numitele atacuri cibernetice de tip fishing, prin care se încearcă furtul de bani sau de identitate. Pe această temă discutăm, la "Apel matinal", alături de Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor. Bună dimineața!
Gabriela Folcuț: Bună dimineața, dvs. și ascultătorilor dvs.!
Realizator: Continuă escrocheriile la nivel financiar?
Gabriela Folcuț: Digitalizarea a accelerat foarte mult în pandemie și asta a adus după sine și o creștere, dar dacă ne uităm la cifre, trebuie să vă spun că la nivel european frauda cu cardul cel puțin a scăzut considerabil la nivelul anului 2021. Incidența fraudei cu carduri, ponderea acesteia în numărul total de tranzacții este de doar 0,021%, datorită reglementărilor care au fost implementate și totodată datorită programelor de educație digitală pe care le desfășurăm inclusiv noi, Asociația Română a Băncilor, la nivel național.
Realizator: Să punctăm câteva lucruri. Băncile solicită vreodată date confidențiale prin e-mail sau prin SMS?
Gabriela Folcuț: Băncile nu solicită niciodată date confidențiale, datele de pe fața și spatele cardului, și aici mă refer la nume, la data de expirare, la numărul cardului sau de pe spate, mă refer la codul de securitate, niciodată aceste date nu sunt solicitate. Nici măcar PIN-ul nu este un element pe care băncile să îl solicite. De foarte multe ori. atacatorii cibernetici întind o capcană celor care sunt ușor neatenţi sau poate necunoscători şi le solicită aceste informații. Noi cu toții trebuie să cunoaștem că băncile niciodată nu vor solicita aceste date sensibile de acces la cont sau de pe fața și spatele cardului, datele de acces bancar în general sau date personale. Este adevărat că clientul trebuie să meargă periodic la bancă pentru actualizarea datelor personale, dar acolo se face în regim securizat.
Realizator: Când facem cumpărături online, la ce trebuie să fim atenți când folosim cardul bancar?
Gabriela Folcuț: Este esențial să acordăm atenție unor semne care ne arată că anumite website-uri sau mesaje pot proveni din partea unor infractori. Aș vrea să spun foarte clar că achiziționarea produselor și serviciilor în regim online este sigură, dacă ținem cont de câteva elemente, pe care, cu permisiune a dvs., le voi enumera. În primul rând, site-ul pe care urmează să introducem datele cardului trebuie să fie unul securizat, trebuie să aibă "S" la HTTPS. Nu furnizăm, așa cum am menționat mai devreme, datele personale de utilizare a contului și aici mă refer la acea parolă de acces la contul bancar. Nu accesăm link-uri suspecte, fiecare primim prin SMS, prin e-mail și niciodată nu trebuie să completăm datele pe acestea. Bineînțeles că nu trebuie să furnizăm datele nici telefonic. Și, reiterez ceea ce am spus la deschidere, băncile niciodată nu solicită date confidențiale cum ar fi datele cardurilor, datele cu privire la accesul la internet sau mobile banking și niciodată PIN-ul.
Realizator: Da, spuneați cu delicatețe că suntem neatenți, necunoscători, suntem și creduli de multe ori?
Gabriela Folcuț: Se poate întâmpla, da. Se poate întâmpla să avem în față o ofertă nemaipomenită și să cedăm impulsului de a câștiga bani ușor și să fim dispuși să dăm aceste informații, care, de fapt, sunt informații personale, informații pe care noi ar trebui să le menținem într-un regim securizat.
Realizator: Fraudele bancare sunt evident întâlnite peste tot în lume, dar de cele mai multe ori, din câte ne-am interesat noi, sunt fără rezolvare, confirmați?
Gabriela Folcuț: Depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă. Spre exemplu, avem cazuistică, n-aș putea să dau un răspuns de da sau nu la întrebarea pe care dvs. ați adresat-o. Dacă, spre exemplu, am cedat datele de control la accesul la internet banking și ne-am dat seama imediat că s-a întâmplat acest lucru și am sunat imediat la bancă nu se produce frauda. La fel, dacă s-a furat un card și îl blocăm imediat sau dacă am dat datele și le blocăm nu se produce această fraudă de care vorbim. Ca atare, sunt foarte diverse cazurile și nu pot să furnizez acest răspuns da, pentru că nu întotdeauna ajungem să fim fraudați. Dacă suntem atenți sau dacă am greșit și imediat am corectat greșeala - atenție nu întotdeauna se poate corecta - nu suntem supuși atacurilor acestor infractori cibernetici. Important este să reținem acele aspecte care ne asigură această securitate. Datele toate care se referă la datele noastre personale de identificare, la datele de card și la datele de acces banking întotdeauna sunt păstrate doar pentru noi. Datele de card se folosesc exclusiv de către noi, atenție, în momentul în care facem plăți online pe site-uri sigure.
Realizator: Da, carduri, carduri, nelipsite, de altfel, pentru că trăim într-adevăr într-o epocă a digitalizării, iar noul pachet de măsuri fiscale ce va intra în vigoare de mâine include, printre altele, limitarea plăților cash în toate magazinele din țară și pentru persoane fizice și pentru persoane juridice. Micii comercianți, însă, de exemplu, mai ales din mediul rural, spun că la țară nu prea există bancomate multifuncționale, nu le întâlnim nici măcar în supermarket-uri, raportându-ne, evident, la toate băncile, practic, ei nu pot transfera banii cash primiți de la clienți într-un cont, pentru ca mai apoi să cumpere folosind cardul. Ar trebui să ia banii cash cu ei, să ajungă în oraș şi la un angro, de exemplu, să pună banii în bancomat, după care să cumpere. N-ar fi trebuit totuși să fie pusă la punct, înainte de toate acestea, infrastructura de ATM-uri?
Gabriela Folcuț: Logica digitalizării este să renunțăm la numerar. Asta se întâmplă peste tot în lume, nu doar la nivel național. Digitalizarea înseamnă nu instalarea de bancomate de la care să retragem bani și instalarea de POS-uri. La nivel național avem deja 374.000 de POS-uri și, cu siguranță, această măsură va conduce la extinderea numărului de POS-uri. Este foarte important să știm că instalarea de POS-uri înseamnă plăți electronice într-un număr cât mai mare și într-un volum cât mai mare, ceea ce înseamnă că se poate urmări trasabilitatea acestor bani. Trebuie menționat că plata în numerar până la pragul stabilit de către autorități, pragul maximal stabilit de către autorități, nu va afecta majoritatea populației. La nivel național venitul mediu net per persoană este de doar 2.770 lei, adică, la jumătate față de plafonul stabilit de 5.000 lei la tranzacțiile în numerar per zi. Întrebarea pe care ne-o adresăm este: câți dintre noi, ca persoane fizice, efectuăm o tranzacție în numerar care depășește suma respectivă? Consider că este destul de redus acest număr. Și trebuie să menționăm că dezideratul autorităților este creșterea încasărilor prin metode electronice de plată, pentru a reduce evaziunea fiscală la nivel naţional.
Realizator: Asta este clar.
Gabriela Folcuț: Implicit, economia gri.
Realizator: Da, repet, însă, micii comercianți de mâine nu mai pot plăti cu sume foarte mari. Încasează într-un sat din apropierea Bucureștiului, la 20-30 km, 2-3.000 lei, ce fac ei cu banii?
Gabriela Folcuț: Pot să meargă să-i depună la bancă.
Realizator: Da, dar asta în București, asta spun. Deci, acolo, la țară, la sat...
Gabriela Folcuț: Există la nivel național unități bancare în marile orașe și în micile orașe și pot să meargă să-i depună, nu asta este o problemă, cred că asta se putea face și înainte, nu cred că se schimbă cu ceva lucrurile.
Realizator: Păi, nu, este o problemă, pentru că întrebările vin de la ascultătorii noștri. De exemplu, luăm Domneștiul, ca atare, în apropierea Bucureștiului, unde este deja un oraș, să-i spunem dormitor, nu există, da.
Gabriela Folcuț: Trebuie să înțelegem logica acestei acțiuni pe care a implementat-o guvernul, aceea de a reduce evaziunea fiscală. Și atunci, bineînțeles că noi toți vom încerca să găsim acele măsuri. Una dintre cele pe care vi le-am spus este cea legată de a merge să depună banii la bancă, în cel mai apropiat oraș, dacă este cazul, și nu au în mediul rural.
Realizator: Da, încercați să rămâneți diplomată, deși răspunsul l-aş fi dorit tranșant. Cei din Domnești, de exemplu, ca să luăm cazul apropiat de Capitală, trebuie să vină în București ca să caute un bancomat. Și cred că am încheiat aici discuția. Mai am o singură curiozitate, există în România vreo statistică privind procentul românilor care dețin un card bancar? Sau există vreun român fără card bancar, dacă vreți?
Gabriela Folcuț: La nivel național sunt aproximativ 20 de milioane de carduri, asta nu înseamnă că fiecare român deține un card bancar, sunt români care dețin două-trei carduri și atunci asta explică ceea ce am spus mai devreme. Însă trebuie să știți că 80% dintre angajați au un concurent și poate mulți dintre ei și un card bancar și 54% dintre cei care nu sunt în câmpul muncii. Există chiar o lege în România care le permite celor care sunt declarate persoane vulnerabile, adică, au un venit sub un anumit prag stabilit prin lege, să aibă acces gratuit la produsele și serviciile bancare, ca atare, măsura nu-i impactează într-un mod negativ. Important e, că am și realizat un studiu cu privire la modalitatea în care românii utilizează aceste carduri și am constatat la nivelul anului 2022 că 30% dintre români utilizează numai cardul sau mai mult cardul, 34% utilizează și cardul și numerarul cam în egală măsură, 23% mai mult numerar și 13% numai numerar. Trebuie să ne gândim că sunt state în Uniunea Europeană care merg foarte mult pe zona de digitalizare. Asta nu înseamnă că va dispărea numerarul la nivel european sau la nivel național, însă trebuie să susținem măsurile care ajută la creșterea trastabilității banilor în economia națională, tocmai pentru a putea să reducă evaziunea la nivel național și ponderea economiei gri.
Realizator: Da, astea sunt cerințele, fără îndoială. O curiozitate acum, pe final, n-aș vrea să fiu rău intenționat sau să o luați ca atare, dvs. personal aveți bani cash în portofel?
Gabriela Folcuț: Probabil cam 10 lei sau 15 lei. Plățile pe care le efectuez sunt în proporție de 99,5% electronic.
Realizator: Mulțumesc, mulțumesc frumos și revenim până la urmă la esența acestei discuții, pentru toți deținătorii de carduri, nu dați datele confidențiale prin e-mail sau prin SMS, evident, duceți-vă doar în băncile autorizate pentru schimbarea datelor sau pentru alte lucruri importante. Alături de noi la "Apel matinal" a fost Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor.