"Apel matinal" - Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova organizează campania caravana "Sănătate la tine acasă"

"Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu

Peste 500.000 de români, care locuiesc preponderent în zonele rurale, nu au acces la servicii medicale de bază, în condițiile unui real deficit de medici de familie. Această situație este amplificată de îmbătrânirea populației, dar și de lipsa motivării medicilor tineri pentru a merge în zonele rurale, în condițiile financiare și logistice deficitare din prezent. Conform Casei Naționale de Asigurări, peste 190 de localități din România nu au cabinete de medicină de familie funcționale, iar lipsa serviciilor înseamnă și riscuri suplimentare de sănătate, mai ales că știm bine cât de mult contează prevenția. În acest context, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova organizează campania caravana "Sănătate la tine acasă", despre care aflăm detalii de la cei doi invitați ai "Apelului matinal". Îi salut pe profesor doctor Dan Gheonea, rectorul Universității de Medicină și Farmacie Craiova, și pe doctorul în medicină Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei. Bună dimineața.

Dan Gheonea: Bună dimineața.
Gindrovel Dumitra: Bună dimineaţa.

Domnule profesor Dan Gheonea, știu că sunteți astăzi în drum alături de locuitorii din comunitățile mici. De ce ar mai fi nevoie? Sau poate că întrebarea ar fi de ce este nevoie de astfel de caravane?

Dan Gheonea: Așa cum spuneați în introducere, într-adevăr sunt foarte multe localități în care sunt oameni, sunt pacienți care ajung foarte rar la medic sau chiar deloc. Și inițiativa universității noastre nu este nouă, este o inițiativă a ultimilor ani, de a veni în sprijinul comunităților, în special în sprijinul comunităților defavorizate din punct de vedere medical. Deci este foarte mare nevoie să venim în rândul oamenilor, să discutăm cu oamenii, să informăm oamenii. Noi, ca Universitate de Medicină și Farmacie, nu doar formăm medici, farmaciști, asistenți medicali, ci avem obligația, fiecare universitate din România de medicină și farmacie, avem obligația să informăm populația, să facem aceste campanii de informare, de screening. Astfel venim în ajutorul sistemului sanitar.

Domnule doctor Gindrovel Dumitra, sunteți perseverent. Ne-am auzit de multe ori aici, la "Matinal", mai mereu alături de pacienții din zonele rurale. Cum sunt receptate astfel de caravane, repet, care periodic parcurg întreaga țară prin multe alte colțuri?

Gindrovel Dumitra: Sigur că da, e o întreagă discuție vizavi de rolul caravanelor în această perioadă, cu atât mai mult cu cât a apărut și un cadru legislativ care permite funcționarea anumitor servicii medicale la nivel de caravană, însă ele vin și acoperă un gol pe care îl avem în acest moment, și anume accesul la servicii medicale de specialitate, în special, dar și de prevenție pentru populația din mediul rural, acolo unde avem o foarte mare problemă de echitate în ceea ce privește accesul la aceste servicii. De ce spun că e vorba de echitate? Pentru că mediul rural, cel puțin în acest moment, marea majoritate, 90% dintre furnizorii serviciilor medicale din mediul rural, sunt doar medici de familie. Ambulatoriul de specialitate, accesul la investigații paraclinice și poate chiar și investigații de înaltă performanță este extrem, extrem de redus. Poate că o să vă mire, dar încă în secolul acesta, eu mai am pacienți care nu au fost niciodată într-un centru universitar sau într-un spital mare. Dumnealor își doresc doar accesul la medicul de familie, își permit, de fapt, accesul doar la medicul de familie și de foarte multe ori suntem puși în situația în care să lucrăm, zic eu, în orb, ca și când am fi legați la ochi, pentru că pentru a pune un diagnostic corect, pentru a face o monitorizare corectă, pentru a lua în evidență un pacient care are o boală cronică și mai ales pentru a-i asigura o calitate a vieții, avem nevoie de foarte multe ori de opinia colegilor noștri de altă specialitate.

Care este percepția și reacția oamenilor din zonele rurale? Pentru că avem câteva cazuri legate de ultima caravană de spirometrie, de exemplu, din Timișoara, unde nu s-au înghesuit foarte mulți locuitori, să piardă, cu ghilimelele de rigoare, câteva minute pentru a afla cine știe ce, de ce boală suferă, și vă întreb pe dumneavoastră, domnule rector Gheonea.

Dan Gheonea: Sperăm să avem un număr cât mai mare de oameni, de persoane din localitățile vizate. Acum depinde foarte mult și de promovarea pe care au făcut-o și autoritățile locale, medicul de familie din regiune, asistenții comunitari. Noi ne așteptăm la câteva sute de persoane să ne viziteze astăzi, la caravană. De altfel, noi am început cumva prima parte a caravanei noastre și am organizat în primul rând sesiuni de informare în școlile din Oltenia, pentru că într-o lume în care prevenția devine o necesitate, considerăm esențial să începem educația cât mai devreme. Copiii de astăzi vor fi adulții de mâine și trebuie să fie mult mai conștienți de sănătatea lor și, eventual, dacă vom organiza caravane peste 15-20 de ani, așa cum spuneam, copiii de astăzi vor fi adulții de mâine, mult mai conștienți de ceea ce înseamnă starea de sănătate și prevenția. Cuvântul de bază este prevenția. Să ajungem nu să tratăm, ci să prevenim anumite boli.

Da, o să vă parafrazez acum. Studenții de astăzi de la UMF, Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova vor fi viitorii medici. Ca rector, cum îi simțiți pe studenți? Sunt vreunii care își doresc să ajungă, de exemplu, să profeseze în mediul rural? Sau la întrebarea lor, ce le răspundeți, merită?

Dan Gheonea: Merită, pentru că și satisfacțiile sunt foarte mari. Și vă poate spune doctorul Gindrovel Dumitra, care profesează în acest mediu rural și profesează de zeci de ani și l-am întrebat: totuși, nu ați vrea să veniți spre noi, spre centru universitar, spre Craiova? Şi răspunsul dumnealui este: nu. Îi place între pacienţii lui şi satisfacţiile pe care le cunoaște zi de zi sunt mult mai mari, iar ca student, și eu am participat la astfel de campanii, acum 25 de ani, și iată că sunt din nou în mediul rural, acum ca rector, ca profesor universitar și cu același mare drag cu care veneam acum 25 ani, vin în mediul rural și îmi face plăcere să văd acești pacienţi.

Da, interesantă întrebarea pe care mi-ați lansat-o acum. Domnule doctor Gindrovel Dumitra, de ce profesați încă în mediul rural?

Gindrovel Dumitra: E o întrebare la care ar trebui să răspundă familia mea și pacienții mei. Vedeți, într-adevăr, așa cum spunea domnul rector, am avut această discuție, eu am ajuns ca tânăr absolvent al Facultăţii de Medicină din Craiova, al UMF Craiova, am fost chiar prima generaţie. Am ajuns în mediul rural, ziceam eu la momentul respectiv, pentru o perioadă de un an, urmând ca după aceea să încerc să merg pe altă specialitate. Ei bine, din păcate sau din fericire pentru mine, pentru cariera mea ulterioară, am înțeles că medicina de familie, care poate fi făcută în mediul rural, are în ea acea noblețe pe care o căutam în facultate în calitate de student, astfel încât să îmi desăvârșesc într-un fel sau altul menirea mea ca și medic. Ei bine, sunt 24 de ani de când practic profesia de medicină de familie în mediul rural și în fiecare zi întâlnesc cazuri noi, provocări noi și, în același timp, satisfacții noi. Ei bine, aceasta este ceea ce contează. În momentul în care tu, ca și medic, care îți percepi într-un fel sau altul menirea, înțelegi că poţi să faci lucruri importante pentru semenii tăi în mediul rural, locația nu mai contează, poate contează mai mult satisfacția ulterioară.

Cunoaștem ce se întâmplă în sate, în comune, în unele dintre ele lipsesc, inclusiv farmaciile, oamenii au venituri mici, pensiile multor bătrâni sunt la fel de mici. Dar în aceste condiții, în lipsa unui serviciu medical, mai ales pentru oamenii în vârstă, care se deplasează greu la oraș, ce riscuri de sănătate și chiar de viață apar, domnule doctor Dumitra?

Gindrovel Dumitra: Aici sunt două aspecte ale problemei, vorbim pe de o parte de către cei care nu accesează serviciile medicale, pentru că nu percep nevoia unui serviciu medical și ajung, din păcate, în stadii foarte avansate ale bolii, atunci când curația este mai puțin posibilă și trebuie să trecem pe îngrijiri paliative. Iar a doua faţetă a problemei este că totuși pacienții se prezintă în mediu rural, dar accesul limitat, așa cum spuneam, inechitabil, la anumite servicii medicale creează dificultăți în evoluția ulterioară, într-un diagnostic corect și mai ales în aplicarea unu tratament cât se poate de corect condus din punct de vedere științific. Da, avem destul de multe probleme. Medicul de familie în mediul rural de foarte multe ori este pus în situația în care trebuie să ia decizii, decizii care nu sunt neapărat în conformitate cu ghidurile în vigoare, pentru că în momentul în care tu, să zicem că iei un pacient în evidență cu hipertensiune, o boală de care suferă populația adultă într-un procent din ce în ce mai mare, având în vedere factorii de risc care cresc în importanță în ultima perioadă, ei bine, în momentul în care iei în evidență un pacient cu hipertensiune, tu trebuie să ai o evaluare a acestui pacient din punct de vedere biologic, adică niște analize de laborator în care să vedem alți factori de risc, cum ar fi colesterolul, trigliceridele ș.a.m.d. pe care trebuie să le adresăm, fie prin intermediul unor măsuri de prevenție bazate pe un consum alimentar rațional, pe exercițiu fizic și, bineînțeles, prin intermediul tratamentului specific. Dacă nu cunoști aceste elemente, nu vei putea să aplici o intervenție împotriva acestor factori de risc, astfel încât prognosticul pacientului respectiv să fie unul cel mai bun posibil. Cam astea sunt acum provocările uriașe din mediul rural și în măsura în care aceste..., că ne întoarcem la aceste caravane, în măsura în care aceste caravane vor lucra împreună cu medicii de familie din mediul rural, așa cum se întâmplă acum cu această caravană, astfel încât să venim în întâmpinarea problemelor pe care le au colegii noștri care își desfășoară activitatea zi de zi în această zonă. Eu zic că în acest fel putem să aducem un beneficiu uriaș pacienților și într-un fel sau altul să creăm modele de remodelare a întregului sistem sanitar.

Da, iar în final, domnule rector Dan Gheonea, chiar unde sunteți sau ce parcurs are caravana? În ce localități?

Dan Gheonea: Astăzi suntem în Caraula, mâine vom fi în Galicea Mare, poimâine vom fi în Băilești și urmează să stabilim ulterior pe ce localități mai mergem din regiunea noastră, din regiunea Oltenia.

Toată lumea vorbește despre educație și prevenție, mai ales în astfel de zone. Cât de utile pot fi strategiile integrate cu stimulente financiare? Nu știu, poate investiții și campanii de promovare a medicinei de familie, mai ales în rândul tinerilor absolvenți.

Dan Gheonea: Da, într-adevăr, tinerii absolvenți și până la urmă tinerii studenți știu și trec în timpul facultății prin toate specialitățile medicale și, noi, Universitatea de Medicină și Farmacie, Medicina de Familie, sunt foarte multe grupe care merg chiar în Sadova, unde activează domnul doctor Gindrovel Dumitra și este foarte bine așa, pentru că văd ce înseamnă real medicina de familie făcută în afara unui centru, în afara unui oraș, chiar în mijlocul unui sat, în mijlocul oamenilor. Și dacă știm cu toții ce înseamnă o pandemie, ei bine, pandemie nu înseamnă doar pandemie de boli infecțioase și studiile de specialitate spun acum despre o triplă pandemie, cea de obezitate, de diabet zaharat și de ficat steatozic, adică ficat gras - deci trei elemente spre care noi ne adresăm acum, astăzi, cu această caravană, pentru aceste trei mari patologii care tind să devină exact la nivelul unei pandemii.

De luat aminte, să aveți rezultate excelente, cu mulțumiri pentru prezența alături de noi la "Matinal" Radio România Actualități.

Dan Gheonea: Mulțumim!

Am fost în direct cu profesor doctor Dan Gheonea, rectorul Universității de Medicină și Farmacie Craiova și doctorul în medicină Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină a Familiei. O caravană prin câteva localități din zona Craiovei, dar nu uitați că astfel de acțiuni sunt peste tot în țară./editor Florin Lepadatu/