Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Apel matinal - Invitat: europarlamentarul Siegfried Mureşan

Parlamentul European aprobă alocările pentru statele membre la nivelul negociat în Consiliul European din iulie, inclusiv cele peste 30 de miliarde de euro obţinute de România.

Apel matinal - Invitat: europarlamentarul Siegfried Mureşan
Parlamentul European în plen. Foto: http://audiovisual.europarl.europa.eu

Articol de Cătălin Cîrnu, 11 Noiembrie 2020, 10:33

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 noiembrie, ora 08:29) - Realizator: Cu majoritate de voturi, Comisia pentru gugete şi Comisia pentru afaceri economice şi monetare din Parlamentul European au adoptat raportul privind Mecanismul european de rezilienţă şi redresare care însumează o alocare de peste 672 de miliarde de euro, fiind cel mai important pilon al planului de redresare al UE. Astfel, Parlamentul European aprobă alocările pentru statele membre la nivelul negociat în Consiliul European din iulie, inclusiv cele peste 30 de miliarde de euro obţinute de România. Aflăm detalii de la invitatul Apelului matinal, europarlamentarul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular din Parlamentul European. Bună dimineaţa!

Siegfried Mureşan: Bună dimineaţa!

Realizator: Putem considera în acest moment că, în total acum, România poate fi sigură că va beneficia ce cele aprozimativ 80 de miliarde de euro alocate?

Siegfried Mureşan: Da! Cele 80 de miliarde de euro vin din două direcţii. În primul rând bugetul tradiţional al UE de unde ne sunt alocate 46,5 miliarde de euro. Şi chiar ieri, reprezentanţii Consilului Uniunii Europene şi negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord final în privinţa bugetului UE pe următorii şapte ani. Deci, cele 47,5 miliarde de euro negociate de preşedintele României în luna iulie sunt parafate, sunt sigure. Cea de-a doua sursă, cea de-a doua direcţie din care vom primi fonduri europene în următorii ani sunt Mecanismul european de redresare şi rezilienţă, adică fondul prin care sunt ajutaţi oamenii, sunt ajutate întreprinderile care au fost afectate de coronavirus şi de criza economică generată de coronavirus. De acolo România va primi peste 30 de miliarde de euro. Acolo negocierile încă nu sunt încheiate, dar luni Parlamentul European a decis un lucru foarte important, a decis să susţină criteriile de alocare stabilite în luna iulie de preşedinţi şi prim-miniştri şi, implicit, să susţină şi sumele alocate fiecărei ţări. Eu sunt raportor din partea Parlamentului European pe acest dosar, l-am negociat şi, deşi socialiştii au vrut să redeschidă criteriile de alocare, sunt ţări în care ne-ar fi dezavantajat pe noi şi ar fi avantajat alte ţări, am reuşit să apărăm criteriile de alocare decise în luna iulie. Suma de peste 30 de miliarde de euro este garantată României. Mergem la negocieri finale /.../ Parlamentul European şi Consiliul UE, pe acest fond din care vor venii bani pentru a-i ajuta cei afectaţi de coronavirus, mergem la negocieri finale fiindcă încă avem câteva poziţii diferite, parlament şi consiliu, nu pe sumele de bani, repet, acelea sunt garantate, de exemplu pe durata fondului. În luna iulie, Consiliul European a decis ca fondul să aibă o durată de trei ani de zile, însă realitatea ultimelor săptămâni ne arată că criza generată de coronavirus nu este o criză care trece repede, este cel puţin o criză pe termen mediu cu impact poate chiar pe termen lung. Unii oameni, unele întreprinderi, vor fi afectate mai mult şi de aceea noi, Parlamentul European, propunem prelungirea acestui fond de la trei la patru ani.

Realizator: Af fi interesant de aflat care este contribuţia României şi la buget, şi la fond?

Siegfried Mureşan: Păi vă spun următorul lucru: de când România a devenit stat membru al UE şi până astăzi am reuşit să absorbim 59,8 miliarde de euro fonduri europene. Atâţia bani am reuşit să absorbim, să aducem acasă din fonduri europene. În exact aceeaşi perioadă România a contribuit cu 20,3 miliarde de euro la bugetul UE. Deci, în ultimii 13 ani am plătit 20 de miliarde de euro bugetului UE şi am primit aproape 60 de miliarde, de trei ori mai mult. Am primit cu 40 de miliarde de euro mai mult decât ceea ce am plătit. Raportul va fi similar şi în anii următori.

Realizator: Pe fondul acestei pandemii, cum putem recupera pierderile din economie? Aminteaţi ceva mai devreme că trebuie să privim chiar şi pe un spectru de timp ceva la larg, apropo de principalele direcţii de investiţii încurajate acum de UE, de exemplu.

Siegfried Mureşan: Realitatea este următoarea: noi ca oameni, ca şi consumatori ne-am schimbat comportamentul pe durata acestei pandemii. Observăm că consumăm mai mult din unele bunuri şi servicii, mai puţin din altele. De exemplu consumăm mai multe produse digitale, facem mai multe întâlniri on-line pe zoom. Este clar că unele sectoare ale economiei vor fi afectate, unele vor avea de câştigat şi altele vor trebui să se adapteze. De exemplu, eu nu am mai fost de foarte mult timp la restaurant să mănânc, dar poate comandăm mâncarea acasă. Ca atare, restaurantele au nevoie de săli mai mici de mese şi de capacităţi mai mari, de exemplu de producţie, de bucătărie. Deci lucrurile trebuie să se ajusteze, tocmai pentru acest lucru vor fi fondurile europene. În ce direcţii vor merge în principal aceşti bani, cum ne gândim să ajutăm economia. Banii vor merge în şase direcţii./lazard/ilapadat

În primul rând protecția mediului, reducerea poluării, reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi îmbunătăţirea eficienţei energetice. Cea de-a doua direcţie, digitalizare. Cea de-a treia direcție: coeziunea economică, adică bani pentru infrastructură, pentru îmbunătățirea competitivității şi a productivităţii, să fim mai atrăgători pentru investitorii privați, bani pentru IMM-uri și industrie. Acesta este al treilea pilon. Al patrulea, bani pentru coeziune socială, adică bani pentru categoriile populației care sunt afectate, unde există risc mare de sărăcie acum ca urmare a pandemiei, în special vârstnici și copii. Al cincilea pilon - întărirea capacităţii administrative, adică bani pentru modernizarea, tehnologizarea instituțiilor publice care au dovedit în această perioadă că nu reuşesc să facă faţă, nu au capacităţi suficiente. De exemplu, direcţiile de sănătate publică, dar vă spun foarte clar, și spitale. Modernizări, extinderi, construcții de spitale vor putea fi finanțate cu aceste noi fonduri europene. Şi șase: bani pentru tineret, fiindcă şcolile trebuie regândite, trebuie tehnologizate, copiii trebuie să învețe abilități noi pentru a se descurca în această lume online. Deci, pe scurt, fondurile europene vor veni în principal pentru modernizare, digitalizare, protecția mediului, fiindcă lumea după pandemie nu va mai fi aceeași cu lumea înainte de pandemie. Şi economia se schimbă, ca urmare şi a schimbării comportamnetului nostru şi fondurile europene sunt aici ca să ajute.

Realizator: Da. Altfel spus, vom reveni doar parțial la vechile obiceiuri. M-aş mai opri o clipă doar la una dintre declarațiile Ursulei von der Leyen, care spunea că există premisele începutului perioadei de redresare europeană, inclusiv prin triplarea bugetului Programul European de Sănătate și mai ales prin decizia achiziționării celor câteva milioane de doze de vaccin anti COVID-19.

Siegfried Mureşan: De la începutul pandemiei, noi, Parlamentul European am spus următorul lucru: finanțarea sistemului medical trebuie să devină o prioritate. Ştiți că în România aveam fonduri europene până acum pentru construcția a trei spitale regionale - Cluj, Craiova și Iași. Guvernele anterioare le-au întârziat, guvernul actual a depus documentaţia şi a obţinut toate aprobările de la Comisia Europeană, dar mult mai multe lucruri în sistemul medical nu se puteau face, acum gândirea s-a schimbat complet. De la începutul pandemiei spunem că o mare parte din fonduri vor merge şi în sistemul medical, exact atât de mult cât este nevoie. S-a creat un fond european de sănătate de 1,7 miliarde de euro şi la cererea Parlamentului, ieri, când a avut loc reuniunea finală pentru bugetul UE în următorii șapte ani, când s-a ajuns la un consens, s-a decis triplarea acestui buget de la 1,7 miliarde euro la 5,1 miliarde euro. Legat de cea de-a doua parte a întrebării dumneavoastră, vaccinul. UE a decis de la începutul pandemiei să achiziţioneze la nivel european produse necesare pentru a depăşi pandemia: echipamente medicale, ventilatoare, medicamente, tratament şi să le pună la dispoziţia ţărilor care au ce mai mare nevoie. România a beneficiat deja, şi UE a decis să achiziţioneze centralizat la nivel european multe doze de vaccin pentru a le pune la dispoziţia tuturor ţărilor membre. Am văzut chiar zilele acestea progres la o companie germană, un consorţiu format dintr-o companie germană şi una americană care a finalizat testările pentru acest vaccin, iar Comisia Europeană a fost foarte rapidă. Ieri a semnat contractul pentru achiziţia a 200 de milioane de doze de vaccin care vor veni în toate țările membre ale Uniunii Europene, deci şi România va primi milioane de doze de vaccin de la Comisia Europeană de îndată ce el va fi disponibil.

Realizator: Da. Şi bursele au reacționat imediat. Așteptăm și alte decizii finale ale Parlamentului European. Vă mulțumesc pentru prezența la "Apel matinal"!

Siegfried Mureşan: Şi eu vă mulţumesc! O zi bună tuturor ascultătorilor și dumneavoastră inclusiv!

(RS)

Aproape trei din patru cetățeni români sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor
România 16 Noiembrie 2024, 16:30

Aproape trei din patru cetățeni români sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor

Unii economişti spun că anul viitor ar putea fi unul complicat şi recomandă populaţiei să pună bani deoparte.

Aproape trei din patru cetățeni români sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor
Sub 2% dintre persoanele cu dizabilităţi din România se află în instituţii publice de asistenţă socială
România 16 Noiembrie 2024, 16:27

Sub 2% dintre persoanele cu dizabilităţi din România se află în instituţii publice de asistenţă socială

Aproximativ 4,5 procente din populaţia României au dizabilităţi de diferite grade.

Sub 2% dintre persoanele cu dizabilităţi din România se află în instituţii publice de asistenţă socială
Bucureşti: Suspendarea activităţii unui club, în urma constatării consumului de droguri în incintă
România 16 Noiembrie 2024, 16:24

Bucureşti: Suspendarea activităţii unui club, în urma constatării consumului de droguri în incintă

Clubul a primit și o amendă de 10.000 de lei.

Bucureşti: Suspendarea activităţii unui club, în urma constatării consumului de droguri în incintă
Prevenţia tusei convulsive la copii
România 16 Noiembrie 2024, 13:38

Prevenţia tusei convulsive la copii

Puţini bolnavi de tuse convulsivă merg la doctor şi ajung să fie diagnosticaţi, atrag atenţia medicii infecţionişti.

Prevenţia tusei convulsive la copii
Ajutor de la stat pentru elevii din familii defavorizate
România 16 Noiembrie 2024, 13:29

Ajutor de la stat pentru elevii din familii defavorizate

Elevii şi preşcolarii care provin din familii defavorizate primesc de săptămâna viitoare un ajutor de la stat de 500 lei, pe...

Ajutor de la stat pentru elevii din familii defavorizate
Mari surse regenerabile la nivelul UE în mediul rural
România 16 Noiembrie 2024, 02:59

Mari surse regenerabile la nivelul UE în mediul rural

Este cel mai mare potenţial de producţie de energie din astfel de surse neexploatat.

Mari surse regenerabile la nivelul UE în mediul rural
România alocă cele mai mici sume pe locuitor pentru îngrijirea sănătăţii în UE
România 15 Noiembrie 2024, 23:30

România alocă cele mai mici sume pe locuitor pentru îngrijirea sănătăţii în UE

Ţara noastră este pe ultimul loc cu 858 euro pe cap de locuitor, media europeană fiind de 3.600 euro.

România alocă cele mai mici sume pe locuitor pentru îngrijirea sănătăţii în UE
Programul Rabla pentru tractoare începe pe 22 noiembrie
România 15 Noiembrie 2024, 23:29

Programul Rabla pentru tractoare începe pe 22 noiembrie

Valoarea achiziţiei nu trebuie să depăşească 55.000 euro, iar voucherele acoperă 65% din preţ, dar procentul poate ajunge la...

Programul Rabla pentru tractoare începe pe 22 noiembrie