Ambasadorul SUA, Hans Klemm, la Radio Timișoara

Excelența sa Hans Klemm, Ambasadorul SUA în România, a fost astăzi în studioul Radio Timișoara. Felicia Ristea a realizat un interviu pe care l-ați putut vedea integral LIVE-VIDEO (fragmente sunt difuzate pe frecvențele noastre după ora 16) și pe care îl regăsiți mai jos.
Excelența sa a acordat apoi un interviu colegilor de la TVR Timișoara, iar înainte de a pleca a lăsat un mesaj în Cartea de Onoare a Radio Timișoara.


Bine ați venit Excelența voastră.
Avem o viață politică agitata în Romania, cum o resimțiți?

Mulțumesc frumos, sunt foarte bine. Sunt recunoscător să fiu primit aici la dumneavoastră și că îmi oferiți posibilitatea să fiu în contact cu ascultătorii dvs.

Timpul înseamnă bani, spune un proverb din țara dvs. Vă propun să vorbim despre bani! pentru că avem o viață politică agitată. Astăzi, guvernul român a programat o reuniune decisivă pentru modificarea Codului Fiscal. Cum apreciați această situație?

Am încercat să încurajez guvernul român, nu doar guvernarea Tudose ci chiar din momentul în care am ajuns în România, deci din timpul primului ministru Ponta, primul ministru Cioloș, primul ministru Grindeanu. În termeni generali, încurajarea noastră a fost ca în ceea ce privește politicile, economice sau altele, guvernul ar trebui să tindă spre stabilitate, predictibilitate, transparență, să prezinte deschidere autentică spre consultarea cu participanți, acționari, în acest caz – comunitatea oamenilor de afaceri. Apoi, când luăm în considerare schimbări de politici, să aplice regulile de bază cost – eficiență în privința acestor schimbări sau să le supună unor evaluări în așa fel încât atunci când cineva ia cunoștință de schimbările efectuate să știe că au fost dezbătute în forumul larg al societății și să poată înțelege aceste modificări.

În acest caz nu îmi este clar dacă Guvernul a făcut aceste lucruri în privința schimbărilor pe care le prevede, am văzut că în unele comunități ale oamenilor de afaceri s-au exprimat îngrijorări relativ la modificările ce se i-au în considerare, și, din nou, încurajez Guvernul să ia în considerare factori precum predictibilitatea și stabilitatea. În absența predictibilității și stabilității cred că, într-un final, vor fi consecințe în privința intereselor investitorilor, inclusiv în ce privește oportunitățile României.

Sunteți îngrijorat?

M-aș opri aici. Aș încuraja Guvernul să fie precaut când ia în considerare schimbare de politici.

Nevoia de a consolida instituțiile democratice și de a sprijini lupta împotriva corupției este evidentă atunci când cineva vede zeci de mii de protestatari în principalele orașe din România împotriva planurilor guvernului de a supune justiția. Vedeți o reacție publică matură și bine închegată?

Și în acest caz, Statele Unite și-au exprimat preocuparea pentru propunerile avansate de ministrul justiției. Am avut ample discuții cu ministrul despre propunerile de modificări făcute, sunt numeroși specialiști din România cu experiență în domeniul dreptului care se declară îngrijorați. Cum Parlamentul ia acum în considerare acest pachet de măsuri Statele Unite încurajează, îndeamnă Parlamentul ca, din nou, să se consulte, în detaliu cu societatea civilă înainte să treacă la acțiune.



La Trade Winds, cea mai mare misiune comercială și comercială organizată vreodată în România, în sud-estul Europei, ați spus că „există multe oportunități în România și în întreaga regiune”. Ghidul pt investitorii străini din 2017 prezintă România drept alegere strategică. După epoca geopolitice de 70 de ani a Pax Americana, în care globalizarea și americanizarea au fost strâns legate, valorile americane, securitatea, comerțul au furnizat balustrade pentru economia globală. Care sunt punctele de atracție ale României?

Unul dintre ele este dimensiunea țării.

Faptul că este o țară de dimensiuni considerabile este o trăsătură atractivă pentru un investitor american!

Da, sigur, cred că este atractiv pentru mulți investitori. Nu doar că aveți o piață de desfacere pentru 20 de milioane de oameni dar, ca parte a Uniunii Europene, România reprezintă o poartă pentru întreg spațiul european. Sunt deja aici un număr considerabil de firme americane sau au investit deja, care văd oportunități de afaceri aici, care văd că există o forță de muncă pregătită, care văd că se poate investi, în special în domeniul energiei. Chiar în această dimineață am fost într-o vizită la Smithfield, o companie care se mândrește a fi aici în Timișoara, o companie americană, în Craiova, în sud-estul țării, este compania Ford, sunt multe companii care lucrează în domeniul prelucrării, avem companii americane în sectorul serviciilor financiare, al industriei farmaceutice, în alte domenii legate de agricultură, al industriei chimice dar și în alte domenii ale economiei românești. Așadar, americanii și-au demonstrat interesul pentru România deja de mulți, mulți ani. În ceea ce privește Trade Winds am urmărit să susținem interesul pentru atragerea de noi investitori. A fost o misiune de economică, așa cum ați spus, așa că scopul principal al participanților americani la Trade Winds a fost să găsească parteneri de afaceri pentru a-și putea comercializa produsele ori serviciile în România, sau, cum am spus, în spațiul Uniunii Europene.

La o privire generală, cred că anul 2017 este un an important din perspectivă economică în ce privește parteneriatul strategic româno-american. Pe lângă Trade Winds, o sumă de oameni de afaceri americani au semnat acorduri de cooperare cu parteneri români inclusiv pentru creșterea producției din România. Compania Ford este doar un exemplu. De asemenea, una dintre responsabilitățile mele este să încurajez investitorii americani să vină în România dar și potențialii investitori români să beneficieze de oportunitățile de afaceri din Statele Unite. În luna iunie am avut onoarea de a fi împreună cu 30 de oameni de afaceri din România care au participat la o conferință în Washington DC exact cu acest scop, de a face o prospecție a pieței, a ofertei americane. Așadar! În ambele direcții: schimburi comerciale bilaterale și investiții, avem multe oportunități de afaceri atât pentru americani cât și pentru români.



Care sunt condițiile necesare pentru ca investitorii americani să fie interesați de România? Știm că un investitor, un antreprenor este pregătit să facă față unor provocări, dar care ar fi condițiile absolut necesare pentru ca investitorii americani că dorească să vină în România?

Cred că, așa cum am menționat, cred că mediul economic în general ar face ca țara să fie atractivă pentru investitori. Parte din mediul economic atractiv este stabilitatea, predictibilitatea, transparența, accesul investitorilor la dialog cu cei care fac politicile de guvernare, contează dacă există o comunicare autentică între potențialii investitori și guvernanți, că există o analiză a schimbărilor preconizate, a oportunităților de a le face. În plus, desigur, forța de muncă este un element cheie în orice decizie pe care o ia un investitor. Din câte am auzit, de la companii americane dar și românești, piața forței de muncă devine tot mai problematică. Aici în Timișoara ar trebui să fiți bucuroși că aveți o rată a șomajului foarte scăzută! Mai puțin de 1% dacă am înțeles bine!

Avem o problemă…

Da, J, așa este, probabil că devine o problemă! Pentru un potențial investitor sau poate chiar pentru unul prezent acum aici să fie nevoit să angajeze personal din județe îndepărtate de județul Timiș pentru a avea forța de muncă necesară. Acest lucru atrage după sine nevoia de a avea un sistem de învățământ adecvat care să pregătească oameni nu doar din Timiș ci și din Mehedinți, Dolj, dar că se creează condiții care să faciliteze mișcarea, mutarea forței de muncă dintr-o parte în alta, să se poată muta în Timișoara unde afacerile prosperă.



Educația se constituie într-un proiect susținut președintele României. România se dovedește a fi, încă, un tărâm fertil la nivel mondial pentru specialiști în domeniul științelor. Există proiecte de colaborare în domeniul cercetării cu parteneri din Statele Unite? Care ar fi posibilitățile care se deschid?

Sunt, dar din punctul meu de vedere nu sunt nici pe departe îndeajuns. Acesta este, de fapt, unul dintre aspectele parteneriatului strategic pe care atât guvernul american cât și cel român ar putea să intervină pentru un mai mare succes. Acum 2 ani, ca rezultat al unei inițiative a guvernului american am inițiat un nou grup de lucru sub umbrela parteneriatului nostru strategic pentru domeniile științei, educației și al culturii. Avem deja câteva programe de schimb de experiență. Programul româno- american Fulbright este un exemplu de o înaltă calitate de schimbului de experiență care implică 60 – 70 de români și americani studenți și cercetători să lucreze unii în țara celuilalt. Vrem să creștem numărul celor beneficiază de un astfel de program dar și să găsim noi modalități de creare de parteneriate, e exemplu, între universitățile din România și colegii, universități din Statele unite, între institute de cercetare române și americane. Am susținut, de exemplu, anul trecut, deplasarea în Statele Unite a 6 sau 8 ingineri, cercetători din România din domeniul energiei, pentru a se întâlni cu omologii americani cu scopul de a recrea parteneriatul în domeniul energiei. Un lucru pe care m-aș bucura să îl creez este un program, aici în România pentru studenții americani. Deja avem studenți care vin în România în mod regulat dar! în Statele Unite există un program pentru studenții de anul trei care presupune petrecerea unui an de studiu în afara țării, în Europa, Asia, sau America Latină. Acestea sunt programe care au deja o tradiție. Îmi amintesc că pe vremea în care eram student în Indiana am beneficiat de o bursă de studii în Berlin. În acest moment, nu există, nu există un astfel de program în România și mă întreb De ce? Care sunt obstacolele?

Cine are trebui să facă primul pas?

Exact! Acesta un moment important, cineva trebuie să facă primul pas! Încerc să încurajez ambele părți, atât cea americană cât și cea română să identifice care sunt aceste obstacole și să creeze un astfel de program și să aducă studenți americani în instituții de învățământ superior din România. Ar fi în beneficiul ambelor părți.

România a formulat solicitări în această direcție? Cum le-ați descrie?

Da! În primă instanță aș spune da, a fost solicitarea din partea română pentru a crea grupul de lucru, în toamna anului 2016 am făcut pași importanți în cadrul dialogului pentru parteneriat strategic, am făcut pași concreți pentru parteneriatul de cooperare academic, dar, regretabil, odată cu schimbarea frecventă a guvernelor, a miniștrilor educației și culturii, este dificil să menții un momentul în această muncă.