Revista editorialelor, 10 decembrie
Editoriale din România liberă, Gândul şi Evenimentul Zilei.
Articol de Nicoleta Turcu, 10 Decembrie 2010, 07:39
Cristian Câmpenau scrie astăzi în editorialul pe care îl semnează înRomânia Liberă despre cum stau lucrurile la 21 de ani de la căderea comunismului.
Teoria potrivit careia vom scapa cu adevarat de comunism numai o data cu schimbarea de generatii e falsă. După atîþia ani de la caderea comunismului, lucrurile stau chiar mai rau.
În aceeasi zi în care l-au mai îngropat o data pe Ceausescu , un sondaj comandat de Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului a scos la iveala faptul ca 61% din români, adica aproape doua treimi, cred despre comunism.... ca a fost o idee buna.
Doua treimi din români nu au trait sub comunism, deci nostalgia dupa vremurile bune de altadata si tineretea pierduta nu explica acest procent.
Pentru ca o astfel de opinie sa capete o asemenea popularitate monstruoasa trebuie ca între timp sa se fi petrecut câteva catastrofe sociale si politice, câteva esecuri istorice care au scapat, se pare, neobservate.
Cum am ajuns ca 72% din români sa creada ca statul trebuie sa asigure locuri de munca, 51% sa creada ca economia ar trebui sa fie planificata si 44% ca statul ar trebui sa fixeze preturile?
Ceva este foarte în neregula cu materialul nostru social, pentru ca aceste procente sunt semn de degradare rapida, crede editorialistul.
20 de ani de democratie ne-au întors cu faţa la comunism - îşi intitulează editorialul pe care îl semnează în Gândul, Marian Sultănoiu.
Felul în care tot mai multi români se raporteaza la tabloul general al jumatatii de secol comunist, impus de Uniunea Sovietica si mentinut de dictaturile Dej si Ceausescu, în România, denota degringolada totala în care ne aflam de câtiva ani încoace.
Sondajul realizat de CSOP pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc - arata, o data în plus, ca românul se simte tot mai dezarmat, mai dezarticulat din punctul de vedere al demnitatii si personalitatii sale si mai putin pregatit sa faca fata unui stat care îl sacrifica fara menajamente.
Este la îndemâna conducatorilor unui stat în deriva sa iasa în fata natiunii si sa-i ceara patetic si surd la raspunsuri neconvenabile "sa strânga cureaua", "sa mai puna o haina în plus", "sa mai dea administratiei 5 procente din pensie, 25 din salariu si un an din educatia şi viata propriului copil", în ultima instanta sa-i ceara "sa fie solidar în momente grele, prin care trece tara", dupa ce aceleasi personaje, aceleasi fete, aceiasi politicieni s-au rotit prin toate partidele si toate guvernele timp de 20 de ani, pâna au dat tara de gard, îngropând-o de-a binelea, batându-si joc de milioane de oameni, care, în decembrie '89, au iesit pe strada constienti ca dictatura lui Ceausescu este apogeul unei orânduiri, în esenta criminala.
Silviu Sergiu scrie în Evenimentul Zilei despre strategia lui Mircea Geoană împotriva lui Victor Ponta.
Când Mircea Geoana readuce în discutie întâlnirea cu Sorin Ovidiu Vîntu, multi trag concluzia ca eticheta pe care Ion Iliescu i-a pus-o pe frunte are acoperire în realitate.
Când spune ca s-a dus la patronul Realitatii TV pentru a se asigura de echidistanta întrebarilor din confruntarea cu Basescu, Geoana nu este credibil. Este chiar incredibil.
O astfel de marturisire îl face sa apara din nou drept un lider slab, servil, pregatit sa execute întocmai ordinele mogulului, pe care si le noteaza cu pixul (asa cum transpare din stenogramele de la dosarul SOV-Nicolae Popa), scrie Silviu Sergiu, care conchide că Geoană se decredibilizeaza si mai mult în ochii opiniei publice si amplifica frustrarea baronilor PSD, care nu se pot înfrupta astazi din bucatele guvernarii, asa putine cum sunt.