Referendumul din 2009, "folosit în scopuri populiste"

Preşedintele Senatului şi al comisiei parlamentare special constituite pentru modificarea Legii fundamentale, Crin Antonescu, a declarat la o dezbatere academică că referendumul din 2009 nu este neapărat un punct de reper în procesul de revizuire a Constituţiei.

Crin Antonescu crede că momentul consultării populare a fost folosit în scopuri populiste, astfel că rezultatul nu trebuie respectat obligatoriu, după ce săptămâna trecută preşedintele Traian Băsescu susţinea că opţiunea pentru parlament unicameral, cu maximum 300 de aleşi, trebuie să stea la baza schimbărilor preconizate până la sfârşitul acestui an.

Politicienii şi profesorii universitari pledează pentru reducerea atribuţiilor preşedintelui, care, spuneau ei, are posibilitatea de a interveni prea mult în sfera executivă şi legislativă.

Unul dintre exemple: numirea sau desemnarea premierului.

Fostul senator UDMR György Frunda este unul dintre cei care a redactat constituţia din 1991.

El spune că actualul preşedinte a interpretat textul Constituţiei sfidând spiritul ei.

"Să ai în Parlament o majoritate de peste 60%, cum aveam noi în 2009, un premier desemnat de către noi şi să vină preşedintele republicii şi să spună: "Nu, pe candidat îl pun eu" şi pe urmă să-şi facă el majoritatea, atunci de ce sunt alegeri?", a afirmat György Frunda.

Ca atare, o primă soluţie pentru această problemă, spun profesori universitari de la Dimitrie Cantemir, este ca preşedintele să numească premierul, după acesta a fost desemnat de către partidul care a câştigat alegerile sau de către majoritatea formată în parlament, idee care nu este departe de clarificarea pe care o doreşte şi USL.

"E nevoie de o recredibilizare a sistemului constituţional şi a constituţiei însăşi, pentru că, profitând de ambiguităţile pe care ea le cuprinde - politicieni, demnitari, preşedinţi - au răstălmăcit-o. E nevoie de o recredibilizare a legii fundamentale a României" a mai spus Crin Antonescu.

Cât despre referendumul din 2009, cel în privinţa unicameralismului, USL şi UDMR susţin acelaşi punct de vedere: "scopul a fost electoral, nu a existat consultare publică, iar rezultatul nu este obligatoriu de pus în practică, ci obligatoriu de discutat în Parlament".