Partidele parlamentare discută despre forma de guvernământ
Poziţia formaţiunilor parlamentare şi propunerile societăţii civile intră de săptămâna viitoare în dezbaterea comisiei speciale a forului legislativ.
Articol de Bogdan Isopescu, 15 Mai 2013, 19:15
Liberalii, UDMR şi grupul minorităţilor reprezentate în parlament şi-au prezentat punctele de vedere oficiale în privinţa formei de guvernământ care urmează să fie consfinţită prin noua modificare a Constituţiei.
Poziţia formaţiunilor parlamentare şi propunerile societăţii civile intră de săptămâna viitoare în dezbaterea comisiei speciale a forului legislativ.
UDMR vrea schimbarea formei de guvernământ în republică parlamentară şi, ca urmare, preşedintele României ar trebui ales de către parlament.
Un parlament care - afirmă Kelemen Hunor - ar trebui să rămână bicameral, dar ales pe listă.
Camera Deputaţilor să fie compusă din reprezentanţii politici, iar Senatul să fie Camera reprezentanţilor din teritoriu. În privinţa articolului nr.1, UDMR propune o variantă nouă, în care renunţă la o parte din revendicările anterioare.
"România este stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Deci, dacă observaţi, noi am propus scoaterea doar a sintagmei de "naţional" şi am propus un nou alineat prin care noi spunem: "minorităţile naţionale din România sunt factori constitutivi ai statului român", constituie o reconfirmare a principiilor proclamaţiei de la Alba Iulia din 1918", spune Kelemen Hunor.
Propunerea PNL, republică semiparlamentară
Deşi propune pe fond întărirea rolului parlamentului şi scăderea celui al preşedintelui, PNL nu doreşte republică parlamentară, ci una semiparlamentară. Ca atare, preşedintele va fi ales nu de către parlament, ci direct de către români.
Cu toate acestea, el nu va mai avea nimic de spus în privinţa guvernului. Puterea se va concentra mai mult în mâna parlamentului, care va putea suspenda preşedintele, va putea demite guvernul sau chiar câte un ministru în parte.
"Bicameralism, stipulăm în Constituţie numărul maxim de parlamentari şi vom avea un prim-ministru care deţine cea mai mare parte a puterii executive şi exercită conducerea guvernului pe baza mandatului dat de parlament, chiar o întărire a atribuţiilor parlamentului, cum ar fi, de pildă, transformarea unei moţiuni simple care trece împotriva unui ministru într-o decizie imperativă",spune Crin Antonescu.
Ca şi Kelemen Hunor, Crin Antonescu pare a prefera sistemul electoral proporţional, adică pe listă pentru alegerea parlamentului, şi asta, spune el, pentru că vechiul sistem avea mai puţine hibe, rezerva mai puţine surprize neplăcute, era mai clar şi favoriza mai puţin traseismul politic.
Marţi, minorităţile din parlament prezentau propriul proiect de modificare a Constituţiei, cu un punct de vedere apropiat de cel al UDMR, în speţă republica parlamentară.
În aceste condiţii, PDL rămâne singurul partid parlamentar care vrea menţinerea actualei forme de guvernământ, republica semiprezidenţială.