Motivele USL pentru suspendarea lui Traian Băsescu
Preşedintele Traian Băsescu a încălcat în mod repetat principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei, susţine USL în documentul de suspendare a şefului statului.
Articol de Ioana Dogaru, 04 Iulie 2012, 17:09
USL susţine în documentul de suspendare a şefului statului să Traian Băsescu "a încălcat în mod repetat principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei, instigând totodată la nerespectarea legii", informează Mediafax.
Preşedintele a demonstrat prin acţiunile sale concrete desfăşurate pe parcursul celor trei ani de exercitare a mandatului că "are o viziune arbitrară, total contrară principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat", se mai specifică în acelaşi document.
USL consideră că Traian Băsescu a provocat crize în raporturile dintre preşedinţie şi principalele autorităţi publice, contrar rolului de mediator între puterile statului conferit de Constituţie.
| Citiţi şi: |
| Cererea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. |
"Modul direct în care a cerut guvernului sa legifereze practic fără parlament, subminează democraţia, prin nesocotirea rolului legislativului, forul democratic de dezbatere constituit prin voinţa poporului, prin încurajarea procedurii de angajarea răspunderii de către guvern, procedură care trebuie să fie excepţie şi nu regulă", se arată în documentul de suspendare a şefului statului.
Potrivit USL, atacurile fără precedent la adresa Justiţiei, prin care i-a periclitat independenţa, instigând totodată la nerespectarea legii, se înscriu nu doar într-o zonă de neconstituţionalitate, ci intră în sfera penalului.
 |
| Solicitarea de suspendare înaintată de preşedinţii celor două camere. Foto: Alexandra Cristea. |
--fb1"Argumentul aberant al preşedintelui atunci când vorbeşte de neaplicarea unei hotărâri judecătoreşti în lipsa indicării sursei de finanţare pune în discuţie caracterul obligatoriu al unei hotărâri judecătoreşti, negând totodată rolul de putere în stat a justiţiei, aşa cum este prevăzut de art. 21 şi art.16 din Constituţie. În concepţia sa - Justiţia a făcut mai mult rău României decât politicienii sau românii care cerşesc prin Roma sau Paris.
"Asistăm aşadar la un atac fără precedent la adresa Justiţiei şi la adresa magistraţilor, din motive electorale înguste, pentru a ascunde incapacitatea guvernului pe care l-a numit în funcţie la acea dată (guvernul Boc) de a rezolva problemele concrete ale ţării, cum ar fi aderarea României la spaţiul Schengen", se arată în actul USL.
Semnatarii documentului de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu susţin că atacurile preşedintelui au vizat şi Senatul României.
USL a depus la parlament cererea oficială prin care cere suspendarea lui Traian Băsescu.
În document sunt trecute şapte motive principale pentru suspendare şi se arată că "nu există o altă cale prin care preşedintele să raspundă pentru acţiunile sale decât referendumul popular în condiţiile art. 95 din Constituţie".
Articolul 95 din Constituţie prevede: "(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. "
Avizele CCR, "doar consultative pentru parlament"
Guvernul a decis, miercuri, prin Ordonanţă de Urgenţă, modificarea legii Curţii Constituţionale.
Potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial, schimbările aduse vizează doar statutul avizelor Curţii, nu şi revocarea sau schimbarea judecatorilor Curţii Constituţionale a României, precizează redactorul Radio România Actualităţi, Petruţa Obrejan.
Avizele Curţii faţă de hotărârile parlamentului devin astfel consultative şi nu obligatorii.
Prin ordonanţa adoptată miercuri, executivul propune revenirea la procedura de dinainte de 2010.
În textul actului normativ, se motivează decizia guvernului, precizează Agerpres, prin faptul că "modificarea adusă în 2010 şi conferirea competenţei Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra hotărârilor parlamentului este de natură să creeze disfuncţionalităţi în activitatea parlamentului".
Astfel, în urma publicării în Monitorul Oficial a acestei OUG, Curtea Constituţională va acorda doar un aviz consultativ cu privire la cererea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.
