Mircea Geoană - interviu electoral

Iată-ne ajunşi în ultima zi de campanie electorală pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de la 6 decembrie. Radio România vă prezintă astăzi ultimele două interviuri electorale, de câte o jumătate de oră, cu finaliştii candidaţi la funcţia supremă în stat. Invitatul meu este preşedintele PSD, candidatul Alianţei PSD+PC la funcţia supremă în stat, domnul Mircea Geoană.

Realizator: Ne aflăm în ultima zi de campanie, o campanie în care s-au folosit toate mijloacele pentru a câştiga voturi. Pentru candidatul Mircea Geoană cum a fost campania pentru acest al doilea tur? S-a diferenţiat prin ceva anume de campania din primul tur?

Mircea Geoană: A fost mai agitată şi mai dură. Am rămas în acelaşi ton pozitiv. Am continuat să vorbesc despre nevoia de unitate, să vorbesc despre o singură Românie, în care şi cei de la ţară, şi cei de la oraş, şi salariaţii din privat, şi din bugetar, şi românii de acasă, şi cei din străinătate, şi pensionarul, şi tânărul să aibă o şansă corectă la viaţă decentă în România. Am vorbit despre nevoia de a avea un program economic de salvare a locurilor de muncă, de relansare a economiei, dezvoltarea agriculturii şi modernizarea economiei şi a satului românesc. Şi, într-un fel, nu mi-am modificat aproape deloc comportamentul din campanie şi de dinaintea campaniei. De aceea, cred că această campanie este mai calmă, mai pozitivă, cu privirea către viitor. Şi, învăţând din lecţiile trecutului, a reprezentat o soluţie mai bună decât campania mai violentă, mai agresivă, cu un anumit tip de retorică, obositoare şi plină de tensiune pe care oponentul meu, domnul Băsescu, le-a folosit. Până la urmă şi la urmă, este decizia suverană a poporului român. Până la urmă şi la urmă, românii trebuie să decidă dacă după cinci ani de zile trăiesc bine, dacă după cinci ani de zile într-adevăr suntem o ţară în care corupţia a scăzut sau dimpotrivă a crescut. De aceea vin în faţa poporului român, cu inima deschisă, cu dorinţa sinceră de a ajuta naţiunea pe care sper să o pot reprezenta în condiţii bune şi să ne apucăm într-adevăr să trăim bine începând de astăzi, nu peste 15 sau 20 de ani.

Realizator: Aş vrea să continuăm discuţia despre subiectele economice, pentru că 2009 a fost un an foarte greu pentru România, domnule Geoană. Încrederea companiilor şi a consumatorilor în economia românească se plasează la cel mai redus nivel din UE. Aşa arată un raport publicat acum câteva zile de către Comisia Europeană. Ce poate face concret un viitor preşedinte de stat european pentru recâştigarea încrederii în economia românească?

Mircea Geoană: Situaţia este într-adevăr foarte dificilă, pentru că în acest moment, pe lângă un şomaj spre 650.000 de oameni, şi cu riscul de agravare a acestei cifre, au dispărut, în anul 2009, 120.000 de firme din România. Şi 7.000 sau 8.000 de firme care făceau export. De aceea cred că un plan anticriză extrem de energic şi extrem de rapid este principala prioritate a noului guvern şi a noului preşedinte. Am vorbit deja cu domnul Iohannis, voi vorbi şi cu FMI, pentru că avem acolo nişte obligaţii de dialog şi de consultare, să eliminăm din prima zi a guvernării impozitul forfetar, care a pus presiune pe foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii. Vom avea de asemenea o obligaţie de a plăti datoriile statului faţă de întreprinderile româneşti, facturile neachitate şi TVA-ul, care nu se plăteşte la timp, va fi a doua mare prioritate a guvernului Iohannis. Şi în al treilea rând va trebui să găsim resurse din buget şi resurse extrabugetare pentru a continua să investim în zona de investiţii guvernamentale, care să antreneze economia privată. De aceea, pentru mine, de exemplu, milionul de euro care este azi garanţie de stat pentru programul "Prima casă", care trebuie să continue într-un anumit ritm, va trebui să fie înlocuit cu o garanţie de stat şi cu un fond de garantare pentru un fond naţional de locuinţe, în care să ne apucăm să construim locuinţe de la zero, echipate complet, ca să putem să antrenăm cât mai mult din orizontala economiei româneşti şi care să fie oferite cu chirie, subvenţionate, pentru cei cu venituri modeste, tineri şi cei care au probleme, din case naţionalizate, situaţii sociale mai deosebite./at/ Iar pentru tinerii care au într-adevăr resurse un pic mai mari dar insuficiente pentru a-şi acoperi dobânda foarte scumpă de la bancă pentru un credit ipotecar, să putem să venim cu subvenţionarea dobânzii pentru "Prima casă", pentru o tânără familie. Nu sunt idei geniale, sunt chestiuni care se aplică în alte ţări europene şi au făcut parte din programele anticriză ale majorităţii guvernelor din Uniunea Europeană.

Realizator: Păstraţi aşadar programul "Prima casă", dar îi aduceţi îmbunătăţiri, înţeleg?

Mircea Geoană: O să continuăm dosarele care sunt pe rol, pentru că nu este normal să-i eliminăm pe cei care vor până la urmă să facă o tranzacţie de locuinţe; problema este că s-au vândut apartamente vechi. Pe mine nu mă interesează ca notarul şi cu bancherul să aibă un profit din tranzacţionarea de apartamente vechi - prima casă vândută a fost un apartament de două camere din Colentina, din 1971.

Realizator: Poate atât îşi puteau permite cei care achiziţionau această casă.

Mircea Geoană: Dar nu credeţi că cei doi, inginerul de la Dacia nu ar fi fost fericit să aibă o casă nouă şi să poată să aibă o casă care să fie utilată şi să poată să meargă să...

Realizator: Ba da, dar preţurile, la casele vechi, sunt mai mici decât cele la casele noi.

Mircea Geoană: Da, dacă vorbim de credit subvenţionat... Sau cu chirie. În Slovenia, de exemplu, e un sistem, cum era pe vremuri fondul locativ de stat, care este de fapt un fond tampon, eu am spus de 50.000 de mii de locuinţe construite în 2-3 ani de zile, va dura puţin, în care se intră şi se iese, deci e o familie tânără care vrea să-şi ia o casă şi nu are bani, merge în acest fond, stă în condiţii foarte bune, în chestiuni moderne, în chestiuni echipate, efectiv într-o casă de tip occidental, cu o chirie subvenţionată în funcţie de nivelul de salariu. În clipa în care avansează în slujbă şi are ceva bani mai mulţi îşi cumpără casa respectivă, iar statul construieşte şi înlocuieşte acest fond tampon, care tot timpul e la dispoziţia celor care intră într-o astfel de situaţie. Sunt chestiuni care se fac de zeci de ani în Europa dezvoltată. A venit clipa să facem şi noi lucruri puţin mai coerente în România.

Realizator: Este clar, domnule preşedinte, că speranţele românilor legate de viitorul preşedinte al României sunt poate mai mare ca altădată, pentru că 2010 se anunţă un an foarte greu de trecut. Împrumuturile de la organismele financiare joacă un rol esenţial în redresarea economiei şi ştim ce s-a întâmplat cu împrumutul de la FMI şi de la Comisia Europeană, a fost amânat. Cum poate preşedintele României să-i convingă pe reprezentanţii acestor instituţii financiare să ne acorde cât mai repede banii de care avem atâta nevoie?

Mircea Geoană: Evident, va trebui să demonstrăm prin fapte, nu prin vorbe. Şi de aceea, instalarea unui nou guvern, un program de guvernare coerent, un proiect de buget care să intre în parametrii de deficit pe care i-am convenit cu partenerii noştri externi reprezintă chestiuni obligatorii. Dar îndrăznesc să spun că am un avantaj în comparaţie cu toţi ceilalţi care sunt activi în viaţa politică românească şi nu este un merit al meu, este rezultatul unor ani de experienţă internaţională. Îi cunosc pe aceşti oameni. Am lucrat şi în America ca ambasador şi am făcut lobby frenetic în vremea în care eram dependenţi de banii de la Fondul Monetar şi de la Banca Mondială. Când am fost ministru de externe, am făcut un lobby extrem de activ în relaţia cu Uniunea Europeană, cu Comisia Europeană, deci într-un fel mi-am dezvoltat şi relaţii personale, şi un anumit tip de credibilitate pe plan extern, pe care le voi folosi în interesul general al ţării. De aceea, eu am o reputaţie în plan extern de om care îşi respectă cuvântul dat şi atunci când vine un cuvânt de încredere din partea şefului statului într-o astfel de conversaţie, alături de un prim-ministru serios, alături de lideri politici responsabili, atunci lucrurile arată mai bine. Pentru că noi avem în acest - vorbeaţi de încredere - noi avem în acest moment o imensă problemă de neîncredere în România. Românii nu mai au încredere în propria lor administraţie şi în propria lor conducere politică şi străinii nu mai au încredere în noi, pentru că suntem bezmetici, că ne certăm, că pe lucruri atât de importante stăm şi tragem cu bazuca unul în altul atunci când sunt lucruri atât de importante, cum este aprobarea bugetului de stat. Aici nu e chestiune de campanie prezidenţială. Nu are ce să caute aşa ceva în campania prezidenţială, deci pentru mine, voi fi un om care va folosi experienţa mea internaţioanală pentru a putea să aducem bani în ţară, voi folosi experienţa mea internaţională pentru a dezvolta relaţii comerciale şi investiţii inclusiv din alte ţări decât ţări europene. China bate la uşă şi vrea să intre în România cu miliarde şi miliarde de dolari. Va trebui să avem o conversaţie serioasă cu ţări care sunt astăzi mai lichide, cum se spune, din punct de vedere financiar, să aducem bani proaspeţi, să relansăm economia. Domnul Isărescu a venit cu o prognoză pe care sunt convins că vom putea să o asigurăm împreună, pentru că şi Banca Naţională are un rol foarte important, 1% de creştere economică pe plus în 2010 şi 5%-6% pe 2011, este estimarea domnului Isărescu. Mi se pare un pic optimist, dacă mă întrebaţi pe mine astăzi, dar venind din partea unui specialist de talia domnului Isărescu, înseamnă că, dacă ne ţinem serios de treabă, avem şansa ca 2010 să fie un an greu în primele şase luni de zile, un pic mai pozitiv în a doua parte a anului, iar 2011 să redevină un an de creştere economică. Şi atunci va trebui să reluăm discuţia despre ce fel de economie vrem să avem, ce fel de motoare de creştere vrem să avem. Pentru că vremea în care am crescut din speculaţii imobiliare sau credit cu buletinul nu va mai funcţiona în România şi nici în Europa.

Realizator: Mai am şi alte subiecte în emisiunea de astăzi şi încercăm să abordăm pentru ascultătorii noştri cât mai multe teme din programul dvs politic şi vă propun să vorbim despre agricultură, un domeniu prioritar pentru noi toţi, domnule preşedinte. Şi tocmai am primit o veste bună: Dacian Cioloş a fost desemnat pentru funcţia de comisar european pe agricultură şi se pare că are cele mai mari şanse să fie votat. Influenţează în vreun fel acest lucru agricultura românească?

Mircea Geoană: În mod direct, nu. În mod strategic, da, pentru că este un lucru foarte bun că un reprezentant al noilor veniţi în Europa ocupă o poziţie atât de importantă. Nu va putea să facă lucruri directe pentru România. Va fi o influenţă românească acolo, evident, dar nu poţi face o chestiune pentru o ţară. Dar poţi să stabileşti o regulă pentru toată Uniunea Europeană, pentru că acum se întâmplă două lucruri. Ştim care sunt banii pentru agricultura românească şi dezvoltarea satului românesc până în 2013 şi vom face o treabă mai bună să luăm aceşti bani, pentru că banii aceştia se risipesc altfel şi este păcat de Dumnezeu. Dar ceea ce va face domnul Cioloş împreună cu restul Comisiei Europene este să stabilească regula jocului pentru politica agricolă comună pentru perioada din 2013 în 2020, pentru că Europa lucrează în bugete pe şapte ani de zile. Noi aveam cincinale pe vremuri, ei sunt pe şapte ani. Şi atunci, cea mai mare discuţie şi dispută în cadrul UE este între ţările din Sud şi din Est, care au agricultura mai puternică, şi ţările din Nord, care au mai puţină agricultură şi care ar dori ca banii pentru agricultură să meargă spre alte domenii de interes pentru economiile acelor ţări. De aceea faptul că domnul Cioloş, pe care l-am susţinut şi eu, l-a susţinut şi domnul Băsescu, lucru bun, am reuşit să evităm, să transformăm subiectul comisarului european într-o dispută între noi. Am fost de acord când eram încă în coaliţie, l-am susţinut în discuţia cu preşedintele Barroso al Comisiei Europene cu o zi înainte să fie nominalizat, pentru că au avut nevoie să vadă şi de la alt nivel politic, şi posibil preşedinte al României, cum ne poziţionăm faţă de această chestiune, deci într-un fel este o veste bună pentru cei care reprezintă Europa cu potenţial agricol. De asemenea, va trebui să fructificăm, până când ajunge comisar, experienţa domniei sale. De aceea l-am invitat, pot să spun acum, ca imediat după alegerile prezidenţiale, să se aseze la masă şi cu premierul Iohannis, pentru că, până când îl validează Parlamentul European în ianuarie, el este un candidat, deci în clipa respectivă el ar putea să ajute noul guvern şi viitorul ministru al agriculturii din România, pentru că a avut şi dânsul această funcţie, ca să fim siguri că ne mişcăm mai bine în dezvoltarea satului românesc şi a agriculturii româneşti.

Realizator: Dar cum să facem, domnule Geoană, să atragem şi noi aceşti bani pentru agricultură, despre care dvs vorbiţi şi despre care spuneţi că îi avem până în 2013? Am atras foarte puţine fonduri europene. Ce să facem ca să putem atrage aceste fonduri europene? E clar că proiectele pentru agricultură nu sunt atuul nostru.

Mircea Geoană: Da şi nu. De exemplu, Măsura 322, măsura de dezvoltarea a satului românesc, este suprasubscrisă, deci au fost mai multe proiecte decât bani. S-au consumat cele aproape două sau trei miliarde de euro care erau pentru acest proiect.

Realizator: Pentru fermieri, banii aceia pentru fermieri, la aceia vă referiţi?

Mircea Geoană: Nu, pentru comunităţi, pentru primării, deci dezvoltare, de apă, canal. Sună şi simpatic. Fiind bani europeni îi spune program "after school". Se şi uitau ţăranii noştri un pic: măi, ce înseamnă asta? Este practic program de şcoală cu program prelungit pentru cei care fie au părinţii plecaţi în străinătate, fie bunicii au activităţi de altă natură. În acest moment, primăriile din România, pe proiecte care sunt de interes comunitar, au făcut proiecte foarte bune. Sunt dificultăţi în trei zone. În primul rând în faptul că s-a superpolitizat structura şi structurile de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, de la ce era pentru piscicultură. Şi atunci a existat discontinuitate.

Realizator: Şi e multă birocraţie, aş adăuga.

Mircea Geoană: În al doilea rând, tinerii fermieri care deja au accesat fonduri europene pe SAPARD sau pe fonduri de preaderare, în acest moment acuză faptul că este foarte scump creditul. Ei ar putea să ia pe măsura 121, de exemplu, modernizarea explotaţiilor agricole, între două şi patru milioane de euro gratis, de la Europa. Dar trebuie să pună 50% din banii lor. Banii lor de unde? De la bancă. Banca îţi cere o dobândă de 18%, este absolut mult prea scump şi nu se închide economic. Aici este rolul statului, să intervină în subvenţionarea creditului rural şi să alocăm mai multe resurse pentru acest lucru. Şi în al treilea rând, ducerea consultanţei agricole mai aproape de firul ierbii. De aceea, eu susţin legea camerelor agricole, care, de fapt, duc din capitala de judeţ şi de la Bucureşti experţii, care sunt de bună calitate, mulţi dintre ei, în comune sau în centrele de mari comune care deservesc o zonă mai mare, astfel încât ţăranul, fermierul să nu mai bată 40-50-60 de kilometri până la capitala de judeţ, şi să vină omul la tine acasă, să bată la uşă, măi nea bade, sau măi Gică, astea sunt lucrurile pe care putem să le facem. Haide să completăm împreună un formular, haide să scriem împreună un proiect şi atunci cred că vom putea să facem lucruri mult mai bune în agricultură. Vreau să mai spun ceva. Pentru mine, ca preşedinte al României, problema siguranţei alimentare a poporului român reprezintă o prioritate, şi în proiectul de CSAT modificat, pe care am să-l supun viitoarei majorităţi, am să introduc securitatea alimentară a României printre problemele de siguranţă naţională şi securitatea energetică a României, pentru că este un alt subiect sensibil de care ne lovim în fiecare zi.

Realizator: Domnule Mircea Geoană, aş vrea să rămânem puţin în domeniul agriculturii, poate şi pentru faptul că, în România, populaţia rurală este mai mare decât în ţările Uniunii Europene şi am o întrebare venită de la colegii de la Radio România Antena Satelor. Vă întreabă: cum vedeţi reorganizat circuitul agricol producător- comercializarea produsului astfel încât în piaţă legea să nu mai fie făcută de intermediari?

Mircea Geoană: E o problemă care îi doare pe majoritatea dintre cei care sunt producători agricoli, avem câteva idei care sunt inspirate din dialogul cu dânşii. Nu pot să spun că am venit cu soluţii din America sau din altă parte, ci pur şi simplu din dialogul repetat şi din ultimii ani de zile cu producătorii, cu ţăranii, cu fermierii din România. Prima problemă este evident legată de problema colectării, depozitării, etichetării, sortării - e o problemă pe care o acuză toţi. De aceea, proiectul nostru şi este un proiect pe care şi guvernul viitor îl va aplica, este de a creea centre de colectare, depozitare, sortare, etichetare, inclusiv să putem stimula asocierile de producători cu care vom merge şi îi vom încuraja să poată să aibă o discuţie atât în pieţele de desfacere din oraşe, cât şi în discuţiile mai dure cu supermarketurile. De aceea vom face două lucruri, vom încerca să încurajăm asociaţiile de producători să folosească aceste depozite pe care le vom construi pe banii statului şi din resursele ADS-ului - este o formulă pe care noi o propunem - şi de asemenea să putem să le creăm o forţă de negociere mai mare. Vorbeam, de exemplu, cu primarul Piedone, cum îi spunem primarului sectorului 4, care deschide chiar mâine, cred, o piaţă în Bucureşti, care, în premieră, va fi gestionată de către Asociaţia de producători şi nu vor mai fi intermediarii, samsarii, care de fapt îi jupoaie pe ţăranii noştri, despre asta este vorba. Ăia muncesc de înnebunesc şi când ajung în piaţă vezi tot soiul de lăcuste care vin în jurul lor şi îi obligă de fapt să vândă pe marginea drumului undeva, lângă comună. La mine, la Dăbuleni, vezi acolo mândreţea aia de producţie, e unul dintre cele mai apreciate soiuri de pepene, lubeniţe, cum îi spunem noi, din România şi vezi pur şi simplu cum vând cu 40 de bani, cum îl aruncă după aia, cum îl dau la porci sau mai fac ştiu eu ce altceva cu ei. În al doilea rând, mai este un lucru pe care l-am văzut în foarte multe din zonele în care există producţii de legume-fructe. Îmi aduc aminte că am fost la câteva întâlniri în zone în care serele au început un pic, un pic să revină după ce au fost practic descompletate în ultimii ani de zile. De aceea, cred că un program de finanţare şi de subvenţionare a prelungirii sezonului agricol, pentru că problema pe care o avem în competiţia cu turcii, în competiţia cu alte ţări, este că ei au, cu Israelul, de exemplu, ei au producţie de seră care le asigură continuitate, pe când noi facem producţie practic o lună sau două pe an, ceea ce îi face mai puţin competitivi. De aceea, un program de subvenţionare a ceea ce înseamnă agent termic, ceea ce înseamnă irigaţie, ce înseamnă folia, ce înseamnă structura metalică. Îmi spunea un tânăr fermier că a luat acum de prin China cu patru ori mai ieftin decât ceea lua de la furnizorii obişnuiţi. De aceea, cred că prelungirea anului agricol este un lucru foarte important. În al treilea rând, evident, încurajarea asocierilor de producători. Eu vă spun, lumea crede că se poate face agricultură performantă din care să ai un venit serios numai dacă eşti Porumboiu sau Culiţă Tărâţă sau foarte mari producători. Bun, e producţie foarte, foarte serioasă acolo. Dar în Israel, de exemplu, majoritatea fermelor sunt de 40 de hectare, 50, nu mai mult, în care asigură de fapt trei producţii complementare de fructe, de legume, uneori de chestiuni biologice, ecologice, şi, de aceea, o să încercăm să vedem puţin şi din modele care sunt în afara Europei, cum s-au descurcat oamenii, pentru că la 40 de hectare, deja e o suprafaţă la care poţi să te gândeşti că o asociere între neamuri, într-un sat, într-o comună, s-ar putea face, decât să ajungi la mii de hectare, care, evident, e o operaţiune mai complicată.

Realizator: Mai am o întrebare scurtă şi doresc şi un răspuns scurt, pentru a finaliza acest subiect al agriculturii. În România, domnule preşedinte, drumul de la vorbe la fapte este anevoios şi trece, ştim bine, prin mai multe hăţişuri birocratice. Dumneavoastră aţi vorbit despre centre de colectare, despre sere, despre un program de subvenţionare în agricultură. Vreau să...

Mircea Geoană: Şi de programul "Rabla" pentru echipamente agricole, am uitat să-l spun. Revin la el, pentru că este foarte important să împrospătăm parcul tehnologic din agricultură, care este la pământ, depăşit şi pe care trebuie să-l subvenţionăm.

Realizator: Vreau să-mi spuneţi, aceste măsuri, pe care dumneavoastră le propuneţi, în cât timp pot fi puse în aplicare şi în cât timp ţăranul, fermierul român, îi poate simţi efectele?

Mircea Geoană: El va fi programul de guvernare şi în bugetul pe 2010. V-am spus acum deja o jumătate de oră că, în premieră, vom avea buget făcut pe trei ani pe câteva axe foarte mari. Satul românesc şi agricultura vor reprezenta axele în care vom avea buget pe... deci vom şti foarte precis ce bani punem pentru agricultură trei ani la rând. Asta înseamnă şi banii de cofinanţare şi coplată pentru bani europeni. Asta înseamnă şi un fond de garantare rurală mult mai serios. Nu vă ascund faptul, deşi nu va fi uşor, că voi încerca să conving, capitalizând suplimentar, de exemplu, CEC-ul, şi făcând din asta o bancă românească mai puternică decât este astăzi, să putem să-i dăm poate şi o sucursală de credit agricol, pentru că problema cea mai mare este că cei care lucrează în bănci nu prea au cunoştinţe şi nici nu prea au chef să se chinuie, să meargă cu un proiect relativ mic, de un milion sau două de euro sau 300.000 de euro sau cum e vorba de programul 25.000 de euro, puţină consultanţă pentru cei care au nevoie de acest lucru. De aceea, eu cred că va trebui să fim mult mai energici, mult mai activi. În câţi ani se va face agricultura românească o agricultură performantă? Va mai dura. Dar trebuie să începi de undeva! Iar din punctul meu de vedere, anul 2010 va reprezenta 65% din subvenţia europeană pentru fermierul român, noi vom putea să adăugăm coplată românească, astfel încât să putem să avem nu 0,8% din PIB bugetul agriculturii, cum propune Boc cu Pogea şi cu Băsescu acum, ci un buget sănătos de agricultură, în jur de 2-2 şi ceva la sută, astfel încât să putem să punem resurse serioase pentru satul românesc şi pentru agricultura românească.
Realizator: Nu mai avem foarte mult timp la dispoziţie, dar aş vrea să atacăm şi subiectul politicii externe, pentru că unul dintre atributele preşedintelui României este cel legat de politica externă şi aveţi experienţă în acest domeniu, domnule Geoană, aţi fost ambasador în Statele Unite, dacă nu mă înşel, cel mai tânăr ambasador al României - aţi fost şi ministru de externe - aş vrea să vă întreb ce direcţie ar trebui să adopte România în domeniul politicii externe?
Mircea Geoană: În primul rând, să ne consolidăm un statut european, pentru că la ora asta suntem o ţară ceva cam periferică, nu avem un cuvânt pe măsura influenţei noastre în Europa; va trebui să rămânem fideli alianţei noastre cu America. Este un lucru atât de important, mai ales în condiţii în care lumea se schimbă şi pericole şi riscuri apar tot timpul. Dar va trebui, într-adevăr, şi să diversificăm puţin, pentru că noi am centrat totul pe o carte, pentru că aşa era normal să fie, pentru zona integrării noastre în structurile occidentale, şi bine am făcut, şi NATO, şi UE, dar am uitat să dezvoltăm relaţii cu ţări care au un potenţial de colaborare în principal economică. Foarte important. Mă refer la China. De cinci ani de zile stau chinezii şi aşteaptă să finanţeze centura de ocolire a Bucureştiului. De cinci ani de zile aşteaptă chinezii să finanţeze podul de peste Dunăre de la Măcin, care leagă Dobrogea de Moldova, între Brăila şi Tulcea. De cinci ani de zile aşteaptă chinezii - zic de chinezi pentru că sunt o ţară acum care au foarte mulţi bani cash după această criză, spre deosebire de alte ţări occidentale - să finanţeze, aici, în zona Bucureştiului, un mare complex polisportiv, pentru concerte, pentru spectacole, pentru că au făcut olimpiada şi ştiu să construiască lucruri foarte, foarte bune. Va trebui să vedem ce se întâmplă şi cu alte ţări care devin sau redevin puteri interesante, mă refer la Rusia, mă refer la India, mă refer la Brazilia, mă refer la Orientul Mijlociu, unde avem o relaţie deosebită cu Israelul şi cu ţările arabe moderate, în care va trebui să stabilim un anumit tip de relaţii şi, nu în ultimul rând, vecinii, pentru că, până la urmă, e o veste foarte bună de la Chişinău, o veste extraordinar de bună, este un guvern proeuropean şi democratic. De 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, au renunţat la ficţiunea stalinistă că ar fi o limbă moldovenească, alta decât limba română; la Ziua Naţională a României au venit toţi demnitarii statului Republica Moldova, respectând, aşa cum este firesc, ziua care este ziua românilor de pretutindeni? Ucraina este un vecin de 60 de milioane de oameni, cu care avem o relaţie extrem de rece, aşa cum cu Rusia avem o relaţie foarte rece. Nu este normal să ai o relaţie rece cu doi vecini, un vecin care este Ucraina, şi un vecin indirect, care este Federaţia Rusă. De aceea, tot ce s-a aruncat în această campanie cu privire la o aşa-zisă relaţie a mea cu ruşii este absolut de râs, pentru că sunt un om care crede cu tărie că locul nostru este în Occident, o relaţie puternică cu Europa, o relaţie foarte puternică cu America, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să stăm pe marginea gardului, la graniţa Europei, şi să nu avem relaţii comerciale cu China, unde avem un dezechilibru comercial de aproape patru miliarde de euro pe an, sau cu Rusia, unde avem un dezechilibru comercial de patru miliarde de euro pe an, şi cea mai scumpă factură la încălzire din România, datorită faptului că gazul rusesc de import este la un preţ prohibitiv, pe motive diplomatice şi politice.

Realizator: Aşa este. Şi curentul electric este... plătim unul dintre cele mai scumpe...

Mircea Geoană: Deci, fidelitate faţă de partenerii noştri occidentali şi pragmatism în relaţii cu ceilalţi.

Realizator: Domnul preşedinte, nu au fost dezbateri între candidaţi, aşa cum erau altădată. În primul tur, o singură dezbatere între cei trei candidaţi cu şanse reale, iar acum, tot una singură, mă refer la cea din această seară, de la ora 19:00. Pentru dumneavoastră cât de relevante sunt aceste dezbateri în conturarea unei opţiuni pentru alegător?

Mircea Geoană: Sunt importante, fără îndoială. Lumea trebuie să vadă cine sunt, ce propun candidaţii care vor să aspire la funcţia cea mai importantă din statul român. În acelaşi timp, sper din toată inima şi, din păcate, au fost accente de campanie murdară şi, până la urmă, de campanie care nu aborda temele care-i preocupă cu adevărat pe români. Eu am avut succes în această campanie şi sunt convins că voi avea succes până la sfârşit, pentru că am venit cu două mesaje extrem de simple: un mesaj de unitate pe care, într-adevăr, l-am transmis cu încredere, şi lumea mă şi vede şi mă simte, chiar dacă nu mă cunoaşte în mod direct, că sunt un om bun şi un om care încearcă să adune în jurul său oameni care sunt competenţi, indiferent că sunt din grupul meu politic sau sunt din alte grupări politice. Şi un al doilea mesaj, extrem de clar, legat de economie, de locuri de muncă, de agricultură, de relansare economică românească, pentru că asta e adevărata problemă. Pe când domnul Băsescu a venit cu o campanie electorală legată mai degrabă despre trecut decât despre viitor şi nu a rostit în campania electorală nici măcar o dată, o dată - şi puteţi verifica, aveţi aici şi flux de ştiri la RADIO ROMÂNIA - că nu a spus cuvântul "locuri de muncă" nici măcar o dată în această campanie de aproape 45 de zile. De aceea, dezbaterea de diseară va fi o dezbatere între doi oameni cu fire diferită. Domnul Băsescu este un om care... este o persoană care mai degrabă dezbină decât uneşte, este un om care vorbeşte despre trecut. Eu sunt un om care încerc să-i unesc pe oameni, să vorbesc despre viitor. Ce am făcut la Timişoara de 1 Decembrie, când am făcut un gest de reconciliere naţională cu cei care au fost adversari de moarte în democraţia românească şi am avut tăria să trec peste aceşti 20 de ani de dezbinare şi care ne-a sleit, în loc să fim cu energie pozitivă pentru viitor, este un fel de martor al modului în care voi fi ca preşedinte al României.

Realizator: Cu două zile înainte de a se prezenta românii la vot, domnule Mircea Geoană, ce le transmiteţi?

Mircea Geoană: Vreau să mulţumesc milioanelor de români care m-au votat în primul tur, să fac un apel către cei care au vrut alţi candidaţi în turul I să-mi dea încrederea lor. Faptul că am stabilit o relaţie de încredere şi parteneriat cu domnul Crin Antonescu, cu domnul Iohannis, că am primit sprijin din partea unor formaţiuni politice parlamentare şi extraparlamentare, a minorităţilor naţionale, din partea celor care reprezintă votanţi PRM sau PNG sau candidaţi independenţi la preşedinţie înseamnă pentru mine o obligaţie şi vreau de aceea să ştiţi şi să credeţi că voi avea într-adevăr un mandat de preşedinte care să-i numească pe români, vă chem să veniţi la vot, pentru că nu au fost în 20 de ani alegeri mai importante decât cele de pe 6 decembrie, de Sfânul Nicolae. Şi nu este vorba despre mine sau despre partidul meu sau despre proiectul meu politic. Este vorba despre dvs, despre viaţa voastră, despre locurile de muncă, despre pensii, salarii, copii, alocaţii, sau ceea ce înseamnă demnitatea de a fi român. De aceea vă chem şi veniţi la vot! Celor care nu o să mă votaţi vreau să vă asigur de respectul meu şi de faptul că voi fi un preşedinte al tuturor românilor. Nu sunt om care port pricină. Sunt un om care întotdeauna încearcă să recunoască în mod democratic /.../ de muncit până să-i convingi. veniţi cu toţii la vot! Este un moment important pentru ţară!