Sinuciderea animalelor este subiectul multor dezbateri în sfera ştiinţifică
Pot animalele, fie ele sălbatice sau domestice, să se poată lăsa să moară de durere, chiar să se sinucidă la fel ca oamenii?
Articol de Florin Lepădatu, 21 Februarie 2024, 07:53
RADOR RADIO ROMÂNIA - Pot animalele, fie ele sălbatice sau domestice, să se poată lăsa să moară de durere, chiar să se sinucidă la fel ca oamenii?
Sinuciderea animalelor este subiectul multor dezbateri în sfera ştiinţifică. Mai mult, se pare că până în prezent nu există încă un consens clar pe acest subiect.
Dacă un animal se poate sinucide în felul unui om, este un subiect deschis dezbaterii. Deşi mai mulţi etologi susţin că anumite comportamente observate la animale pot fi interpretate ca forme de sinucidere, alţi specialişti consideră că aceste atitudini ar fi mai degrabă rezultatul instinctelor, bolilor sau dezechilibrelor fiziologice.
Izolarea socială, punerea în pericol voluntară, "greva foamei", sunt tot atâtea comportamente adesea interpretate ca o formă de sinucidere la animale. Când nu este vorba despre un răspuns la stres, boală sau o schimbare a mediului natural.
Pentru a lua decizia de a-ţi pune capăt vieţii, este necesar să fii conştient de propria ta existenţă. Ştim acum că animale precum delfinii, elefanţii sau maimuţele sunt capabile să se recunoască într-o oglindă şi, prin urmare, să aibă o anumită conştiinţă de sine. Alte animale precum câinii, pisicile şi caii pot prezenta, de asemenea, emoţii complexe precum empatia, tristeţea sau bucuria. Dar capacităţile cognitive ale acestor animale sunt suficient de dezvoltate pentru ca ele să se poată proiecta în viitor şi să înţeleagă că se pot sinucide ?
Animalele, sălbatice sau domestice, ar putea exprima emoţii asemănătoare stărilor umane precum tristeţea, deşi nu le manifestă în acelaşi mod. De asemenea, unele studii sugerează că cele mai sociale animale, precum primatele, elefanţii, delfinii sau anumite păsări, pot prezenta semne de suferinţă emoţională în anumite circumstanţe (captivitate, pierderea unui însoţitor, separare, schimbări în mediu etc.). În plus, anumite comportamente neobişnuite, cum ar fi letargia, izolarea socială sau chiar lipsa poftei de mâncare pot fi interpretate ca semnale de suferinţă la animale.
Multe mărturii tulburătoare continuă să alimenteze dezbaterea care desparte comunitatea ştiinţifică asupra capacităţii animalelor de a se sinucide. Câini care se îneacă sau mor de foame după moartea stăpânului lor, animale din pădure care se aruncă de pe o stâncă pentru a scăpa de vânători, cai sau elefanţi care mor de durere în urma morţii unor congeneri sau balene care eşuează cu sutele... aceste observaţii nu sunt cazuri izolate.
În circumstanţe specifice, cum ar fi boala, unele animale contaminate pot prezenta, de asemenea, o tendinţă de sinucidere. Acesta este în special cazul unui parazit care împinge cimpanzeii să se sinucidă, potrivit site-ului www.sciencepost.fr.