O cină cu Dante
Numeroase manifestări celebrează în 2015 cei 750 de ani care au trecut de la naşterea lui Dante Alighieri, considerat poetul naţional al Italiei.
Articol de Iuliana Anghel, 27 Noiembrie 2015, 12:42
Numeroase manifestări celebrează în 2015 cei 750 de ani care au trecut de la naşterea lui Dante Alighieri, considerat poetul naţional al Italiei. Expoziţii, serate literare, spectacole şi concerte au îmbogăţit calendarul evenimentelor organizate în Italia, mai ales în locurile de care se leagă în mod deosebit numele marelui poet - Florenţa, oraşul natal, Ravenna, cel în care s-a stins din viaţă, Verona sau Roma.
Dante este omagiat şi în străinătate, iar România nu putea lipsi de pe harta acestor manifestări. Pe lângă o serată de muzică şi poezie oferită de ansamblul Canavisium, un bis al spectacolului prezentat recent în Parlamentul de la Roma, care va transmis şi de Radioteleviziunea Italiană RAI, Institutul Italian de Cultură ne-a invitat pe 26 noiembrie la o cină cu....Dante.
Savoare şi simplitate, în buna tradiţie a regiunii Toscana, unde s-a născut marele poet, sunt cuvintele care definesc cel mai bine acest regal gastronomic. Dante aprecia mâncărurile alese, dar le prefera pe cele simple şi austere, potrivit eticii lui Aristotel: mâncăm pentru a trăi, şi nu trăim pentru a mânca.
Directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti, Ezio Peraro, ne-a spus că, tocmai de aceea, a dorit să ofere o cină populară toscană.
“Dante era foarte ponderat la masă. Contemporanul său, scriitorul Giovanni Boccaccio, scria că Alighieri era foarte cumpătat cu mâncarea şi băutura. Respecta orele de masă şi nu mânca în exces. În această seară, ca aperitiv, am oferit, printre altele, pâté de ficat cu pâine prăjită şi salam toscan. Am continuat cu preparate din vremea lui Dante, de exemplu “la ribollita”, un fel de supă ţărănească, sau tocăniţă de mistreţ, tipic medievală, colţunaşi cu cartofi, unt şi salvie sau pui vânătoresc. Ca desert, am optat pentru o prăjitură cu castane, biscuiţi cantucci şi schiacciata fiorentina, un fel de pain d’Espagne cu migdale”, spune Ezio Peraro.
Bineînţeles, nu puteau lipsi renumitele vinuri toscane. Dar savuroasa cină dantescă s-a dorit a fi hrană nu numai pentru trup, ci şi pentru suflet. Personalitatea marelui poet a fost evocată şi prin recitarea unor fragmente din capodopera sa, Divina Comedie, cu participarea regizorului Franco Palmieri, în acompaniamentul muzicii medievale a ansamblului Canavisium.
Creativitatea gastronomică este o caracteristică fundamentală a Italiei, spune Franco Palmieri.
“Cred că provine dintr-o specificitate culturală. Bogăţia artistică ce defineşte fiecare colţ al Italiei ne-a influenţat, în timp, şi obiceiurile culinare. Până la urmă, atunci când suntem acasă, ne demonstrăm creativitatea şi în bucătărie”, ne asigură regizorul italian.
Franco Palmieri este iniţiatorul unui eveniment foarte important care se desfăşoară la Florenţa de 15 ani, “All’improvviso Dante”: locuitorii, alături de personalităţi din lumea politicii, economiei, artei şi culturii, în general, citesc din opera dantescă în diverse colţuri ale oraşului. Franco Palmieri a dorit să prezinte la Bucureşti – atât la Institutul Italian de Cultură cât şi la Liceul bilingv Dante Alighieri - această experienţă care, de-a lungul timpului, i-a avut, printre alţii, ca protagonişti, pe actualul premier italian Matteo Renzi, fost primar al oraşului Florenţa, pe muzicianul şi cantautorul Lucio Dalla sau pe designerul Brunello Cucinelli.