Ucraina din nou în offside cu Bâstroe
Comitetului de Implementare a Convenţiei Espoo a ajuns la o concluzie negativă în ce priveşte felul în care înţelege Ucraina să administreze chestiunea canalului Bâstroe.
Articol de Carmen Gavrilă, 21 Octombrie 2009, 18:51
Concluziile au fost adoptate în urma informaţiilor transmise Comitetului de către partea ucraineană la 15 septembrie 2009 şi a observaţiilor formulate de autorităţile române cu privire la gradul de conformare a Ucrainei cu obligaţiile internaţionale ce îi revin în temeiul Convenţiei Espoo.
Construirea canalului Bâstroe este una dintre chestiubnile care mentin încordate relaţiile dintre Românioa şi Ucraina. Pe 11 mai 2004, Ucraina a început lucrările de construire a canalului Dunăre - Marea Neagră (pe braţele Chilia şi Bâstroe din Delta Dunării) şi pe 26 august a inaugurat oficial prima etapă.
Lucrările de construire a căii de navigaţie au fost reluate în luna noiembrie 2006, o porţiune aflată integral pe teritoriul Ucrainei fiind redată navigaţiei în luna aprilie 2007.
Partea română, prin Ministerul Afacerilor Externe, a efectuat, din momentul în care au apărut primele informaţii publice clare referitoare la proiectul ucrainean, demersuri în plan bilateral şi multilateral, pentru ca Ucraina să respecte dreptul internaţional în domeniu.
Demersurile părţii române au fost construite în funcţie de cele două componente principale ale problematicii: de mediu şi de navigaţie.
România cere Ucrainei respectarea convenţiilor internaţionale
Din punct de vedere al protecţiei mediului, Ministerul Afacerilor Externe a cerut în mod constant ca Ucraian să respecte convenţiile internaţionale şi recomandările internaţionale pentru a micşora impactul construcţiei canalului Bâstroe asupra ecosistemului Deltei Dunării.
Poziţiia romană este susţinută şi confirmată de studiile făcute de mai multe organizaţii internaţionale (Secretariatul Convenţiei de la Berna, Secretariatul Convenţiei de la Ramsar, Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea.
În ceea ce priveşte aspectele care ţin de navigaţie, Ministerul Afacerilor Externe a arătat că derularea lucrărilor pe braţul Chilia trebuie să fie conforme regimului frontierei pe de stat.
De asemenea, a arătat că pe porţiunea Dunării de Jos trebuie avut în vedere regimul de navigaţie stabilit prin Convenţia de la Belgrad. Partea română consideră că se poate identifica o soluţie pentru aceste aspecte, însă un accord cu Ucraina pe această temă este posibil numai după reyolvarea problemei de mediu.
România consideră că prin construirea canalului Bâstroe, Ucraina încalcă prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi câteva acorduri bilaterale.
Proiectul ucrainean s-a derulat fără ca reacţiile negative şi apelurile de suspendare a lucrărilor până la conformarea cu normele dreptului internaţional relevant, exprimate de partea română, de statele europene şi de Comisia Europeană, de organizaţiile internaţionale active în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi de diverse organizaţii neguvernamentale să fie luate în considerare.
Ucrainei i s-a solicitat, în repetate rânduri, să stopeze lucrările, până la momentul conformării integrale cu normele internaţionale relevante. Invocând faptul că proiectul „Bâstroe” nu are impact transfrontalier negativ partea ucraineană a ignorat aceste solicitări.
În urma insistenţelor părţii române ca Ucraina să răspundă pe fond solicitărilor sale (obligaţia de a coopera în vederea adoptării unei decizii în privinţa proiectului ucrainean cu toate statele potenţial afectate (în principal, România), de a organiza consultări publice cu populaţia din teritoriile afectate, de a dispune măsuri compensatorii menite să acopere eventualele prejudicii aduse ecosistemului deltaic), la 24 aprilie 2007, Ucraina a transmis părţii române unele informaţii tehnice despre proiectul Bâstroe reprezentând potrivit părţii ucrainene o notificare în baza articolului 3 al Convenţiei de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.
Pe 17 ianuarie 2008, Ucraina a transmis României decizia finală a autorităţilor ucrainene referitoare la proiectul de construire a canalului de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării.
Decizia, prematur adoptată, încalcă normele internaţionale aplicabile proiectului ucrainean „Bâstroe”, precum şi obligaţiile bilaterale pe care Ucraina şi le-a asumat în raport cu partea română, dat fiind faptul că a fost adoptată fără finalizarea unui proces adecvat de consultări cu România – consultări reglementate în principal de dispoziţiile Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, precum şi de Liniile directoare de aplicare a acestei Convenţii.
Poziţia constantă a părţii române a fost aceea că Ucraina trebuie să se abţină de la realizarea oricăror noi lucrări şi să iniţieze un dialog bilateral deschis şi sincer în vederea rezolvării chestiunii în conformitate cu normele internaţionale, având în vedere prevederile clare ale convenţiilor internaţionale, în special ale Convenţiei de la Espoo, şi, în special, faptul că proiectul Bâstroe este susceptibil să provoace un impact transfrontalier negativ grav asupra ecosistemului Deltei Dunării.
Concluziile raportului recent al Comitetului de Implementare a Convenţiei Espoo
Concluziile raportului recent al Comitetului de Implementare a Convenţiei Espoo au fost comunicate părţilor implicate, într-o scrisoare adresată de Secretarul Executiv al Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, Ján Kubiš, viceprim-ministrului Ucrainei, Hryhory Nemyrya. În scrisoare se arată că, dată fiind continua încălcare de către Ucraina a obligaţiilor sale internaţionale, ar fi trebuit activat avertismentul adresat Ucrainei, aşa cum decisese Adunarea Statelor Părţi la Bucureşti, în mai 2008.
Având în vedere refuzul autorităţilor ucrainene de a se conforma obligaţiilor sale internaţionale, deşi o conduită conformă i-a fost solicitată în mod constant, Comitetul de Implementare a decis să recomande statelor părţi ca, în cursul următoarei sesiuni (din mai 2011), să reactiveze avertismentul pentru Ucraina (neactivat în octombrie 2008, în lipsa unor informaţii complete) sau să adopte un nou avertisment, potrivit scrisorii menţionate.
Totodată, Comitetul de Implementare stabileşte că Ucraina continuă să încalce obligaţia ce îi revine de a stopa orice lucrări la canalul Bâstroe (inclusiv în cadrul fazei I) pentru finalizarea proiectului până la îndeplinirea cerinţelor impuse de Convenţia Espoo.
Conform Comitetului, imediat după adoptarea deciziei statelor părţi din 2008, ar fi trebuit să stopeze orice fel de lucrări la proiectul Bâstroe, fiind lipsit de relevanţă faptul că acestea ar fi de întreţinere sau de orice altă natură. Mai mult, Comitetul a stabilit că faptul că Ucraina a continuat lucrările în cadrul fazei a doua a proiectului reprezintă o nouă violare a Convenţiei Espoo.
În acelaşi timp, în scrisoare se arată că membrii Comitetului nu pot fi în niciun caz de acord cu interpretarea Ucrainei conform căreia procedura de notificare şi evaluare a impactului asupra mediului ar trebui să acopere doar elementele din proiect identificate anterior de Comisia de Anchetă ca având un „impact semnificativ” asupra mediului, ci, consideră Comitetul, studiul de impact ar trebui să acopere toate activităţile propuse în cadrul proiectului.
Scrisoarea a fost transmisă ca urmare reuniunii de la Geneva, din luna septembrie a acestui an, a Comitetului de Implementare a Convenţiei Espoo, pe agenda căruia se află monitorizarea stadiului respectării de către Ucraina a angajamentelor sale internaţionale în construirea canalului Bâstroe.
Avertizări trimise Ucrainei
Din mai 2008, secretarul executiv al UNECE a transmis alte două scrisori autorităţilor de la Kiev prin care se reiterau obligaţiile Ucrainei de a se conforma, cu bună-credinţă, obligaţiilor internaţionale care îi revin în temeiul Convenţiei Espoo, şi, mai ales, obligaţiei de a stopa lucrările de construire a canalului Bâstroe.
„Avertismentul” este o sancţiune din sistemul tratatelor internaţionale privind mediul înconjurător, care se acordă în momentul în care un stat ignoră în mod repetat obligaţiile care îi revin.
Avertizarea unui stat cu privire la violarea obligaţiilor sale internaţionale are o importanţă deosebită prin semnalul transmis autorităţilor de la Kiev – respectiv că acestea nu se pot baza pe pasivitatea comunităţii internaţionale, care tratează chestiunea Bâstroe drept o problemă de interes general.