Securitatea centralelor nucleare în Europa

Consecinţele exploziilor produse la centralele nucleare din Japonia au readus în discuţie aspecte legate de siguranţa energiei nucleare în întreaga lume.

La Bruxelles, reprezentanţi ai industriei nucleare şi autorităţi din Uniunea Europeană au avut o discuţie generală referitoare la securitatea centralelor nucleare.

Austria a cerut ca toate centralele nucleare din Europa să fie supuse unor teste de rezistenţă.

"Situaţia va trebui analizată şi din punct de vedere al protecţiei mediului", a declarat luni, la Bruxelles, ministrul român al mediului, Laszlo Borbely.

"Nu putem sta impasibili, dar nu am intrat în detalii. Evident că şi Consiliul, şi Preşedinţia, şi Comisia vor trebui să-şi armonizeze punctul de vedere şi probabil că se vor discuta atât aspecte energetice, cât şi aspecte de mediu şi este cel mai important în ceea ce priveşte siguranţa cetăţenilor şi siguranţa mediului", a spus Laszlo Borbely.

Marţi, la Bruxelles, va avea loc o întâlnire iniţiată de comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, cu miniştrii energiei şi reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare în domeniul nuclear.

Germania susţine siguranţa instalaţiilor nucleare de pe teritoriul ţării

Comisarul european pentru energie a cerut verificarea centralelor mai vechi din Germania, dar guvernul de la Berlin a ţinut să precizeze că în acest moment nu sunt motive pentru închiderea vreunui reactor.

După o reuniune de criză la Berlin, cancelarul Angela Merkel a anunţat verificarea standardelor de securitate la toate instalaţiile nucleare germane, informează corespondentul Radio România, Ovidiu Suciu.

"Când o ţară ca Japonia cu criterii de siguranţă foarte înalte nu poate evita astfel de probleme la centralele sale nucleare după un cutremur şi un tsunami de o asemenea amploare, atunci nici noi în Europa şi în Germania, unde avem criterii de securitate la fel de stricte, nu ne putem permite să sărim peste o analiză serioasă a acestei teme", a spus Angela Merkel.

Totuşi şefa executivului federal nu doreşte o nouă dezbatere privind utilitatea energiei nucleare în Republica Federală.

Cancelarul a respins cererile opoziţiei de a închide imediat centralele nuclare mai vechi.

"Instalaţiile nucleare germane sunt sigure atât cât se poate omeneşte estima", a declarat Angela Merkel.

Ea a reiterat că executivul său consideră energia nucleară un pas spre tranziţia la surse de energie nepoluante.

Angela Merkel a mai arătat că în prezent nu este momentul unei dispute politice interne privind utilizarea energiei atomice.

Opoziţia cere însă închiderea imediată a centralelor mai vechi şi renunţarea la prelungirea duratei de funcţionare a celor 17 instalaţii nucleare, decizie luată anul trecut de coaliţia de guvernare conservator-liberală.

Cancelarul german se va întâlni marţi cu premierii landurilor germane în care există centrale nucleare pentru a dezbate problema securităţii.

"Germania va învăţa din accidentele din Japonia", a dat asigurări şefa Cabinetului de la Berlin.

Franţa, al doilea producător mondial de energie electrică nucleară

Cu 19 centrale şi 58 de reactoare, Franţa este, după Statele Unite, al doilea producător mondial de energie nucleară.

Deşi activitatea seismică este extrem de redusă în Hexagon, evenimentele din Japonia au relansat dezbaterea pe tema siguranţei centralelor nucleare, relatează corespondentul Radio România, Roxana Vasile.

"Un risc zero nu există", titrau luni dimineaţă numeroase ziare franceze, în opinia cărora chestiunea nucleară merită să facă obiectul unei adevărate dezbateri, în condiţiile în care ea priveşte întreaga populaţie civilă.

Personalităţi politice franceze şi militanţi antinucleari şi-au înmulţit în ultimele zile criticile la adresa politicii energetice nucleare a guvernului de la Paris.

Premierul François Fillon a dat asigurări că va fi extrem de atent să tragă învăţămintele necesare după evenimentele petrecute în Japonia, precizând că Franţa a privilegiat întotdeauna securitatea maximă în construirea şi exploatarea instalaţiilor nucleare.

Ministrul ecologiei, Nathalie Kosciusko-Morizet, a subliniat că nu se pune problema renunţării la energia nucleară, asigurată în Franţa în proporţie de aproape 80%.

De cealaltă parte a baricadei, ecologiştii, prin vocea Evei Joly, posibilă candidată la preşedinţia ţării în 2012, au cerut abandonarea totală a energiei nucleare, deputatul european Daniel Cohn-Bendit propunând chiar organizarea unui referendum pe această temă.

Cu toate acestea, o parte a presei este de acord că o eventuală renunţare ar fi în cel mai bun caz posibilă peste 25-30 de ani, dacă nu chiar misiune imposibilă.

Spania deţine nouă centrale nucleare

Spania are nouă centrale nucleare răspândite pe tot teritoriul său, care produc aproximativ 20% din energia electrică necesară. În ultimii ani, această ţară a ajuns să producă 35% din energie cu ajutorul sistemelor curate.

Potrivit corespondentului Radio România, Anamaria Damian, duminică, aproximativ 400 de persoane au protestat în localitatea Cofrentes (Valencia) pentru a solicita închiderea centralei nucleare din zonă din cauza lipsei de securitate.

Licenţa de funcţionare a centralei expiră la 20 martie, iar participanţii la protest au solicitat neprelungirea acesteia.

Potrivit Consiliului de Securitate Nucleară, organismul care supraveghează controlul securităţii din instalaţiile nucleare, Cofrentes este centrala unde muncitorii sunt expuşi mai tare la radiaţii în timp ce alimentează cu combustibil.

Locuitorii din zonă şi organizatorii protestului se tem de pericolul "din ce în ce mai mare" de accident nuclear.

În aproape toate localităţile unde funcţionează centralele nucleare în ultimii ani au fost organizate proteste pentru închiderea acestora. Odată cu accidentele din Japonia, provocate de tsunami şi de cutremurele repetate, preocuparea revine în actualitate.

Organizaţia spaniolă "Ecologişti în acţiune" a anunţat pentru 27 martie un miting pentru a cere închiderea centralei din Almaraz (Extremadura), dar şi a celorlalte centrale.

Un radiolog de la Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice (CSIC), citat de Europa Press, a avertizat că radiaţiile din Japonia vor ajunge în pământ şi în apa mării, astfel încât vor intra în lanţul alimentar.

În ceea ce priveşte situaţia centralelor din Spania, radiologul Rodríguez-Farré a declarat că există incidente şi continuă problema reziduurilor, însă aspectele economice sunt prioritare, "uitându-se că populaţia este supusă unui risc".

Consiliul de Securitate Nucleară urmăreşte situaţia din Japonia, însă afirmă că nu este momentul luării unor decizii privind abandonarea producţiei de energie nucleară.

Oficialităţile din Italia consideră că nu este cazul de alarmă

Partidele şi asociaţiile ecologiste din Italia fac numeroase apeluri pentru renunţarea la energia atomică, însă ministrul mediului Stefania Prestigiacomo consideră că nu este cazul de alarmă, informează corespondentul Radio România, Elena Postelnicu.

Potrivit președintelui asociației Legambiente, Vittorio Cogliati Dezza, ”astăzi nu există siguranță absolută asupra nici unui fel de centrală atomică și este mai bine ca cetățenii italieni să știe că cele patru centrale pe care guvernul ar vrea să le construiască vor folosi tehnologia reactorului francez EPR, pe care Agenția de siguranță nucleară din Franța.

Finlanda și Marea Britanie l-au identificat în 2009 cu probleme în proiectul sistemului de securitate”.

Împotriva actualului program al guvernului de la Roma de a construi 13 mari centrale nucleare pe teritoriul italian sunt și partidele din opoziție.

Reprezentanții principalei formațiuni politice din opoziție, Partidul Democrat, susțin că ”în centralele atomice riscurile sunt foarte puternice, iar Italia trebuie să se oprească”.

O explozie de genul celei din Japonia "nu e posibilă la Cernavodă"

Situaţia din Japonia a declanşat şi în România un val de întrebări legat de eventualitatea producerii unui cutremur, în contextul în care ţara noastră are o centrală nucleară electrică la Cernavodă.

Potrivit directorului centralei Cernavodă, Ionel Bucur, o explozie de tipul celei petrecute la sfârşitul săptămânii trecute, la centrala nucleară de la Fukushima din Japonia nu s-ar putea produce la Cernavodă.

"Centrala de la Cernavodă este pregătită să facă faţă evenimentelor create atât prin surse interne - prin centrală, defecţiuni, erori umane - cât şi unor evenimente externe de timpul cutremurelor, inundaţiilor, tornadelor.

"Avem un sistem de monitorizare seismică, şi centrala se opreşte în mod automat.

"De asemenea, avem un sistem de monitorizare a comportării în timp a construcţiilor, mă refer la clădirea reactorului care este o barieră de radioprotecţie, mă refer sala de maşini, mă refer la structurile din interiorul clădirii auxiliare nucleare şi, în funcţie de informaţiile pe care le căpătăm şi le prelucrăm, cunoaştem capabilitatea construcţiilor de a rezista inclusiv la cutremure", a declarat Ionel Bucur.

Directorul Societăţii Naţionale NuclearElectrica, Pompiliu Budulan, susţine că un cutremur cu magnitudinea celui din Japonia nu se poate produce în România.

"Alegerea amplasamentului Centralei de la Cernavodă a avut la bază studii complexe privind riscul seismic.

"În România nu există riscul producerii unor cutremure cu magnitudine atât de mare ca a celui produs în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind de 7-7,5 grade pe scara Richter", a spus Pompiliu Budulan.

La Cernavodă, cel mai mare cutremur care poate fi înregistrat este de 2-3 grade pe scara Richter, potrivit specialiştilor din fizica pământului.

Autorităţile locale spun că sunt pregătite să facă faţă unui astfel de eveniment.

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă susţine că organizează frecvent cursuri de pregătire cu populaţia.