Scindarea etno-lingvistică, "cauza protestelor din Ucraina"
Publicaţia americană "The Washington Post" pune valul de proteste din Kiev pe seama "diferenţelor adânci" dintre populaţia vorbitoare de limbă ucraineană şi cea de limbă rusă.
Articol de Titus Iordan, 12 Decembrie 2013, 10:26
Decizia preşedintelui Ucrainei Viktor Ianukovici de a respinge semnarea acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a scos pe străzi zeci de mii de oameni nemulţumiţi, care îi cer demisia.
Jurnalistul "The Washington Post" Max Fisher susţine că evenimentele recente pot reprezenta "un moment important" atât pentru Ucraina, cât şi pentru Europa.
El susţine că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin "a făcut presiuni" pentru ca Viktor Ianukovici să renunţe la apropierea de Uniunea Europeană şi să se alăture Rusiei în uniunea comercială cu celelalte republici foste sovietice.
Max Fisher afirmă că evenimentele din Ucraina sunt complicate şi sunt cauzate de mai mulţi factori: trecutul de "componentă nefericită" a Uniunii Sovietice, gravele probleme economice, puternicele influenţe vestice în cultură, nemulţumirea generală cauzată de corupţia din rândul guvernului, douăzeci de ani de politică divizată şi senzaţia că Viktor Ianukovici a cedat în faţa lui Vladimir Putin.
"The Washington Post" a publicat o hartă care ar putea să explice protestele din Kiev.
Harta ar putea reprezenta divizarea etnică şi lingvistică majoră a Ucrainei, care se reflectă şi în politica ţării. Sursa: Wikimedia Commons.
Scena politică a Ucrainei este împărţită în două facţiuni dictate de etnicii ucrainieni şi cei ruşi, iar "ce se întâmplă acum este rezultatul diviziuni dintre cele două populaţii, a căror reconciliere nu a avut loc niciodată", spune Max Fisher.
Integrarea europeană, "proces complicat"
Jurnalistul compară diviziunea etno-lingvistică din Ucraina cu cea din Statele Unite ale Americii, dintre "America roşie", reprezentată de partidul Republican şi "America albastră" a partidului Democrat, însă subliniază că scindarea este mult mai adâncă.
Actualul conflict politic din Ucraina, care are la bază înclinarea balanţei înspre Europa sau Rusia, este echivalentul neînţelegerilor din Statele Unite care privesc reglementarea deţinerii armelor de foc, avortul şi căsătoriile între persoane de acelaşi sex, "la pachet".
Protestele din capitala Kiev, trimit un mesaj clar: ucrainienii îşi doresc integrarea în Uniunea Europeană, însă lucrurile nu sunt chiar atât de simple.
--fb2 Potrivit unui sondaj de opinie derulat în Ucraina în luna noiembie şi citat de "The Washington Post", 45% dintre cei intervievaţi s-au declarat în favoarea acordului cu Uniunea Europeană, 14 procente au spus că şi-ar dori un acord comercial cu Rusia, iar 41% au spus că sunt indecişi sau că nu îşi doresc niciuna dintre cele două variante.
Etnicii ucrainieni sunt cei pro Europa, în condiţiile în care, Uniunea Europeană este văzută ca o alternativă pentru Rusia.
Max Fisher este de părere că protestele din Kiev pot fi uşor supraestimate, pentru că nu reprezintă opinia tuturor ucrainienilor.
Manifestaţiile au loc în capitală, care se află în partea de ţară dominată de etnicii ucrainieni. (pe hartă este zona dominată de culoarea roşie)
Preşedintele Viktor Ianukovici provine, însă, din est, dintr-o zonă cu populaţie majoritară vorbitoare de limbă rusă.
Statuia lui Lenin
La alegerile prezidenţiale din 2010, 74,7% dintre locuitorii capitalei Kiev l-au votat pe Viktor Iuşcenko, contracandidatul actualului preşedinte.
În cealaltă parte a ţării, situaţia este diferită.
Când protestatarii din Kiev au dărâmat o veche statuie a fostului lider sovietic Vladimir Ilici Lenin, ucrainienii din zonele dominate de populaţie vorbitoare de limbă rusă şi-au exprimat nemulţumirea.
Manifestanţii văd decizia preşedintelui Viktor Ianukovici de a îndrepta ţara către Rusia ca pe un act de trădare.
O situaţie similară s-a înregistrat în cazul fostului prim-ministru şi lider al opoziţiei Iulia Timoşenko, acuzată de corupţie şi condamnată la închisoare după ce, se presupune, ar fi semnat un acord comercial favorabil Rusiei.
Max Fisher spune despre protestatarii de pe străzile Kievului că fac dovada unui curaj şi a unei voinţe politice remarcabile şi că au motive întemeiate să fie nemulţumiţi, motive care nu au nimic în comun cu delimitările etnice sau lingvistice.
Concluzia jurnalistului este că, în ciuda acestor cauze de natură politică şi economică, evenimentele din Ucraina sunt în mare măsură produsul "prăpastiei demografice, pe care clasa politică nu a reuşit să o astupe".
Refuzul autorităţilor de la Kiev de a semna, în urmă cu două săptămâni, Acordul de Asociere la Uniunea Europeană a provocat în ţară cele mai ample demonstraţii de la Revoluţia Portocalie din 2004, care i-a adus la putere pe pro-occidentali.
În plus, protestatarii sunt nemulţumiţi de speculaţiile potrivit cărora preşedintele Viktor Ianukovici, care s-a întâlnit cu omologul său rus, Vladimir Putin, ar încerca aderarea ţării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.