Schimbări în guvernul de la Chişinău
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti a semnat joi, la propunerea premierului interimar Iurie Leancă, decretele privind demiterea unor miniştri din executiv.
Articol de Mircea Dascaliuc, Radio Chişinău, 17 Mai 2013, 09:41
Prima remaniere guvernamentală, lansarea unui proiect politic privind constituirea coaliţiei pro europene de guvernare şi coborârea în bernă a drapelului Republicii Moldova de pe clădirea Primăriei Chişinăului marcând 201 ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Ţarist, cărora li se adaugă solicitarea ca vicepremierul rus Dmitri Rogozin să fie declarat persoana non grata în Republica Moldova - sunt evenimentele care au ţinut capul de afiş al actualităţii politice de peste Prut.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti a semnat joi, la propunerea premierului interimar Iurie Leancă, decretele privind demiterea din funcţia de viceprim-ministru a lui Mihai Moldovanu şi a lui Anatol Şalaru din funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.
La finalul şedinţei de joi, guvernul a mai aprobat decizia cu privire la demiterea directorului general al Agenţiei Moldsilva, Ion Cebanu.
După revocarea lui Ion Cebanu, premierul interimar Iurie Leancă a declarat că "motivul este unul strict politic: este persoană cu demnitate publică şi, aşa cum a fost numit, în urma expresiei unei voinţe politice, tot în acest context se propune şi eliberarea dumnealui".
Tot joi, guvernul l-a numit pe Veaceslav Ceban în funcţia de viceministru al Afacerilor Interne.
La data de 3 mai, prin votul comun al liberal-democraţilor şi al comuniştilor, a fost aprobat un text de lege prin care premierul interimar este abilitat să poată demite şi numi miniştri.
Se caută soluţii de ieşire din criza politică
Din dorinţa declarată de a contribui la înlăturarea situaţiei de criză cu care se confruntă Republica Moldova, Partidul Liberal Democrat a dat joi publicităţii un proiect de acord politic privind constituirea coaliţiei pro europene de guvernare.
Viziunea asupra imperativelor momentului atât pentru Partidul Liberal Democrat, cât şi pentru Republica Moldova a fost anunţată de către preşedintele interimar al Parlamentului republicii şi vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat, Liliana Palihovici.
"Dacă celelate formaţiuni împărtăşesc aceleaşi angajamente, vom conveni rapid la un acord pentru formarea viitoarei coaliţii având la bază imperativele: integrare europeană, depăşirea urgentă a crizei şi transparenţă", a declarat Liliana Palihovici.
Totodată, Liliana Palihovici a mai declarat că primele discuţii s-au purtat deja între Vlad Filat, preşedintele liberal-democraţilor, şi Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat, Ion Hadârcă, liderul grupului reformator desprins din Partidul Liberal, şi câţiva deputaţi independenţi, împreună cu care se speră coagularea unei noi majorităţi.
Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu a anunţat că aşteaptă invitaţia la negocieri din partea liberal-democraţilor, deşi, anterior, poziţiile celor două formaţiuni politice păreau ireconciliabile pe fondul unor declaraţii nu totdeauna protocolare.
Partidul Comuniştilor a declarat că nu va participa la negocieri, fiind interesat doar de declanşarea alegerilor parlamentare anticipate.
201 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist
Tot joi, drapelul Republicii Moldova de pe clădirea Primăriei municipiului Chişinău a fost coborât în bernă pentru a marca cei 201 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist.
În bernă au fost coborâte şi cele trei drapele de la intrarea în sediul Primăriei: drapelul oraşului Chişinău, al Uniunii Europeneş i drapelul de stat, căruia i-a fost ataşată şi o panglică neagră.
Deputatul liberal Valeriu Saharneanu a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova să examineze posibilitatea declarării drept persoana non grata a viceprim-ministrului rus Dmitri Rogozin, reprezentant personal al preşedintelui Vladimir Putin pentru regiunea separatistă transnistreană.
Solicitarea invocă faptul că, la data de 9 mai, Dmitri Rogozin a făcut declaraţii politice atât la Chişinău, cât şi la Tiraspol în timp ce se afla într-o vizită care a fost declarată cu caracter privat.
El a numit Transnistria 'insulă rusească', iar la Chişinău a făcut propagandă contra vectorului european şi a îndrumat cetăţenii să susţină integrarea Republicii Moldova în Uniunea Euro-Asiatică, o propunere conjucturală din care sunt invitate să facă parte, printre altele, ţări precum Belarus, Kazahstan, Kârgâstan, Tadjikistan şi altele.