Rusia "nu este îngrijorată" de coridorul de gaze sud-european
Responsabilii de la Moscova spun că proiectul ce va fi realizat în comun de România, Georgia, Ungaria şi Azerbaidjan nu îi va periclita poziţia pe piaţa europeană.
14 Septembrie 2010, 08:31
Azerbaidjanul este gata să livreze în Europa între 1,5 şi 8 miliarde de metri cubi de gaze lichefiate în cadrul proiectului AGRI, ce va fi realizat în comun cu România şi Georgia, ne-a declarat, la Baku, ministrul azer al industriei şi energiei, Natig Aliyev.
Rusia nu consideră că aceasta ar putea afecta poziţiile sale pe piaţa europeană, după cum reiese şi din ceea ce a răspuns la întrebarea Radio România, vicepreşedintele Dumei de Stat, Valeri Iazev, preşedintele Societăţii Ruse a gazelor.
"În ceea ce priveşte gazele lichefiate, este o realitate de care ţinem cont, dar nu este nimic grav în asta. Se va construi un terminal pentru gaze lichefiate, dar întrebarea este ce gaze vor fi aduse acolo, deoarece gaze nu sunt. Noi ştim care va fi producţia de gaze a Azerbaidjanului până în 2050, ştim balanţa, ştim şi cine a cumpărat deja aceste gaze", a declarat Valeri Iazev.
"Europa consumă în jur de 400 de miliarde metri cubi de gaze pe an, iar în 2030 va consuma, există diverse estimări, dar în mod sigur vor fi 100-120 de miliarde în plus. Deci va consuma 500 - 520 de miliarde. Dacă aici vor intra şi 2 miliarde de gaze lichefiate azere, tabloul nu se va schimba", a declarat Valeri Iazev.
Azerbaidjanul, ca potenţială sursă de gaze, este piesa principală şi în proiectul Nabbuco, de poziţia sa depinzând, în opinia experţilor, şi participarea Turkmenistanului.
Nu întâmplător, Rusia, care promovează proiectul concurent South Stream, depune eforturi susţinute pentru a contracta cât mai multe gaze din Azerbaidjan.
Rusia mizează pe proiectul South Stream
Gazoductul South Stream se află în faza studiului de fezabilitate, după ce, în vară, Moscova şi Sofia s-au înţeles asupra condiţiilor de participare a Bulgariei la acest proiect, Bulgaria fiind ţara unde ar urma să aibă loc joncţiunea tronsonului submarin cu cel terestru.
Revizuirea atitudinii Sofiei a ridicat însă întrbări în legătură cu posibilitatea implicării României în proiectul South Stream, problemă discutată în acest an.
Conform unei înţelegeri între Gazprom şi partea română făcute în această toamnă, şeful Gazpromului, Aleksei Miller, ar urma să aducă în România concluziile unui calcul de fezabilitate pe baza căruia să se ia decizia privind construcţia tronsonului românesc.
Valeri Iazev consideră că o derivaţie a South Stream spre România este încă posibilă.
"În această toamnă, s-ar face calculul economic privind tronsonul românesc al branşei gazoductului South Stream şi intuitiv simt că decizia va fi favorabilă. Când va exista studiul de fezabilitate va fi luată şi decizia definitivă", spune Valeri Iazev.
Săptămâna trecută, o delegaţie a Gazpromului a vizitat România şi, conform unui comunicat al concernului rus, partea română şi-a confirmat interesul pentru participarea la South Stream.
Gazoductul South Stream are o capacitate maximă proiectată de 60 de miliarde metri cubi, dar, a afirmat Valeri Iazev, proiectul ar putea fi supus corecţiei dacă Rusia şi Ucraina vor ajunge la o înţelegere privind fuziunea companiilor Gazprom şi Naftogaz Ucraina.
În chiar şi în această ipoteză, conducerea rusă şi cea a Gazpromului, a spus Valeri Iazev, sunt ferm decise să ducă proiectul până la capăt.