Reuniunea miniştrilor din Consiliul Afaceri Generale
Miniştrii europeni din Consiliul Afaceri Generale au pregătit, ieri, agenda de lucru pentru Consiliul European cu tematică economică, din 21 şi 22 martie
Articol de Carmen Gavrilă, 20 Februarie 2019, 02:51
Consiliul Afaceri Generale prezidat de România a adoptat astăzi concluzii cu privire la garantarea de alegeri europene libere şi corecte. Decizia este un semnal politic foarte relevant la nivel european înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile europene care se vor desfăşura în statele membre ale Uniunii în perioada 23-26 mai, anul acesta.
Tema combaterii dezinformării este una extrem de importantă pentru preşedinţia română a Consiliului, iar concluziile adoptate ieri, nu vin prea târziu pentru alegerile europene din mai, după cum a explicat ministrul George Ciamba. "Nu e prea târziu, e o abordare cuprinzătoate care va fi trecută printre concluziiile Consilului European din martie. Este un semnal clar cum vedem noi lucrurile şi de unde ar putea veni influenţe externe; abordăm sistematic problema dezinformării şi a securităţii cibernetice".
Pe agendă a fost ieri şi dificilul dosar al cadrului financiar-multianual. Mai simplu, bugetul Uniunii. Ce încearcă preşedinţia română a Consiului Uniunii este să simplifice documentul de negociere privind forma viitorului buget europrean de după 2020. Ministrul pentru afaceri europene George Ciamba a anunţat că România vrea să vină cu o propunere de revizurie în luna mai. Astfel, liderii de state şi de guverne ar urma să aibă la dispoziţie o versiune simplificată pentru Consiliul European din iunie. Deocamdată, discuţia este pe principii, nu pe cifre ori alocări.
În acest moment pachetul pe buget curpinde aproximativ 40 de acte legislative, inclusiv regulamentul privind condiţionarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept. Ideea este puternic criticat în estul şi centrul Europei, în timp ce ţările din vest şi Comisia Europeană prin vocea vicepreşedintelui Frans Timmermans argumentează că nu e vorba de nicio discriminare de vreme ce aceast condiţionare ar urma să se aplice tuturor statelor membre.
La Consiliu a fost evaluat şi stadiul în care se află procedurile declanşate împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. Aşa cum era de aşteptat, discuţia a fost una predominant politică şi fără progrese concrete, în special privind Ungaria. De altfel, ministrul George Ciamba a explicat că rămâne deschisă discuţia despre ce statut legal trebuie aplicat procedurii pentru Ungaria, asta în condiţiile în care Consiliul este cumva într-o încurcătură procedurală, pentru că Budapesta a ajuns în discuţie în urma unui vot în Parlamentul European, adică ceva neobişnuit, spre deosebire de Polonia, în cazul căreia Comisia Europeană e cea care a declanşat procedura de suspendare a dreptului de vot din cauza încălcării statului de drept în baza Articolului 7 din Tratat.
Conferinţa de final a reuniunii a fost marcată şi de cel mai recent schimb de declaraţii contondente între Ungaria şi Comisia Europeană, după ce Guvernul de la Budapesta a demarat o campanie cu bani publici prin care acuză Executivul european şi în special pe preşedintele Jean Claude-Juncker, că acţionează în defavoarea Ungariei. Vicepreşedintele Frans Timmermans a calificat acuzaţiile ca fiind rizibile dacă nu ar avea potenţiale efecte nociv şi venite parcă, a spus el, dintr-un univers paralel sau din filme satirico-fantastice în stil Monty Python. Frans Timmermans a dat ca exemplu faptul că guvernul Orban acuză Comisia că ar vrea să acorde paşapoarte umanitare unor imigranţi, însă în realitate asemenea măsuri sunt de competenţa statelor membre, nu de competenţa Executivului de la Bruxelles.