Preşedintele Egiptului "respinge" ultimatumul armatei
Preşedintele egiptean "respinge" ultimatumul dat de armată prin care îi acordă 48 de ore ca "să răspundă cererilor populaţiei", avertizând că, în caz contrar, va interveni.
Articol de Cătălin Gomboş, 02 Iulie 2013, 10:12
Preşedintele egiptean, Muhammad Mursi, pare să respingă un ultimatum al armatei care a cerut, luni, rezolvarea crizei politice de la Cairo, transmite Reuters.
Într-un comunicat făcut public la 9 ore după anunţul armatei, Mursi a transmis că nu a fost consultat în legătură cu acesta şi că îşi va urma propriul plan de reconciliere naţională fără să ţină cont de declaraţii care pot adânci diferenţele dintre cetăţeni.
Muhammad Mursi a mai transmis, în comunicatul său, că faptul că ţara se află sub control civil reprezintă un câştig al revoluţiei din 2011 şi că nu va permite o întoarcere în timp.
Pe de altă parte, Muahammad Mursi a avut o convorbire cu preşedintele american, Barrack Obama, căruia i-a transmis că Egiptul traversează o tranziţie paşnică şi democratică bazată pe supremaţia legii şi constituţie.
Limbajul ales de Mursi este mai moderat decât al unora dintre adepţii săi din Frăţia Musulmană, care, potrivit Reuters, au acuzat armata că pregăteşte o lovitură de stat.
De altfel, şi o parte din presa internaţională prezentă la Cairo a comentat că generalii par să fie pregătiţi să preia puterea.
Comandantul armatei, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a avertizat luni că dacă forţele politice nu vor ajunge la un compromis şi nu vor răspunde cererilor manifestanţilor în 48 de ore, armata va impune propria sa foaie de parcurs privind viitorul ţării.
Anunţul, care a fost făcut la o zi după ce milioane de egipteni au ieşit în stradă pentru a cere demisia lui Mursi, a fost salutat de manifestanţi şi de opoziţie.
Armata egipteană, cu un efectiv de o jumătate de milion de militari, are o influenţă enormă în Egipt; de altfel, până la căderea lui Hosni Mubarrak, ţara a fost condusă de regimuri dominate de militari sau foşti membri ai organizaţie Ofiţerilor liberi, care a venit la putere în 1952 printr-o lovitură de stat.
De-a lungul celor 60 de ani care au urmat, relaţia regimurilor sprijinite de armată cu Frăţia Musulmană, din care face parte şi Mursi, a fost una în general conflictuală.
Influenţa armatei s-a văzut şi la revoluţia din 2011.
Hosni Mubarrak, el însuşi un fost general, a pierdut puterea doar după ce armata i-a retras sprijinul.