ONU înăspreşte sancţiunile impuse Iranului

După cinci luni de negocieri între SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Rusia şi China, Consiliul de securitate a adoptat cea de-a patra şi cea mai dură rezoluţie împotriva programului nuclear al Iranului.

“Această rezoluţie va aplica cele mai dure sancţiuni de până acum împotriva guvernului iranian şi trimite un mesaj fără echivoc al hotărârii comunităţii internaţionale de a pune capăt răsândirii armelor nucleare", a declarat preşedintele Obama imediat după adoptarea celei de-a patra rezoluţii a consiliului de securitate care impune sancţiuni împotriva programului nuclear al Iranului.

Rezoluţia adoptată impune măsuri împotriva băncilor iraniene din străinătate care sunt suspectate de a avea legături cu programele nuclear sau balistic ale Iranului şi cere vigilenţă în legătură cu tranzacţiile cu oricare bancă iraniană, inclusiv cea centrală.

Ea extinde embargoul împotriva armamentelor, cerând un regim de inspecţii al transporturilor maritime similar celui în vigoare pentru Coreea de Nord şi pune pe lista neagră trei firme controlate de Iran Shipping Lines şi 15 de către Gărzile Revoluţionare iraniene.

O anexa a rezoluţiei vine cu o altă listă neagră care include 40 de companii ale căror conturi sunt îngheţate şi o singură persoana fizică, Javad Rahiqi, şeful centrului nuclear iranian căruia i se impune interdicţia călătoriilor.

Preşedintele Obama a arătat că Iranul este singura ţară semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară care nu poate convinge Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică în legătură cu pretenţia că programul său nuclear ar fi dezvoltat în scopuri paşnice.

"Guvernul iranian trebuie să înţeleagă faptul că adevarata securitate nucleară nu va veni prin deţinerea de arme nucleare", a declarat Barack Obama.

Preşedintele american a adăugat că SUA ştie că "guvernul iranian nu îşi va schimba atitudinea peste noapte dar votul demonstrează costurile în creştere care vin odată cu intransigenţa iraniană".

Barack Obama a adăugat că "aceste sancţiuni nu închid uşa diplomaţiei. Iranul continuă să aibă oportunitatea de a păşi pe o cale diferită, mai bună".

Inclusiv miniştrii de externe ai celor 6 naţiuni aflate în negocieri cu Iranul susţin că uşa negocierilor cu Iranul rămâne deschisă.

"Ne aşteptăm ca Iranul să demonstreze o atitudine pragmatică şi să răspundă pozitiv deschiderii noastre către dialog şi negocieri", susţin membrii naţiunilor aflate în negocieri cu Iranul.

Şi totuşi, ceea ce preşedintele Obama a numit cea mai dură rezoluţie din cele patru din 2006 până acum, a fost adoptată cu cele mai puţine voturi.

Dacă primele două rezoluţii din 2006 şi 2007 au fost adoptate în unanimitate, iar cea din 2008 a primit 14 voturi pentru şi o abţinere, acum, ea a fost adoptată cu numai 12 voturi favorabile.

Brazilia şi Turcia au votat împotrivă iar Libanul s-a abţinut pentru că gruparea militantă Hezbollah, sprijinită de Iran, este în guvern.

Primele trei runde de sancţiuni au lovit greu economia iraniana dar nu i-au convins pe liderii de la Teheran să pună capăt programului nuclear sau să vină la masa negocierilor.

Iranul continuă să îmbogăţească uraniu, la procente şi mai înalte, şi aceasta în ciuda unor sugestii suficient de explicite din partea Israelului şi SUA, care vobesc despre o posibilă acţiune militară împotriva siturilor sale nucleare.

Cu aceasta rezoluţie, cele patru puteri occidentale, SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania, au dorit sancţiuni mult mai dure, dintre care unele ar ţinti sectorul energetic iranian.

Rusia şi China au reuşit să tempereze unele din prevederile iniţiale ale rezoluţiei.

Se aşteaptă ca SUA şi ţările europene să adopte măsuri individuale, mai aspre, care merg dincolo de cele ale Consiliului de Securitate.

În vreme ce la Casa Albă preşedintele Obama salută mesajul pe care comunitatea internaţională îl transmite Teheranului prin adoptarea rezoluţiei, la Naţiunile Unite, emisarul iranian Mohammad Khazaee încă insistă că Iranul nu urmareşte să construiască arma nucleară şi acuză că "este în joc credibilitatea Consiliului de securitate care a devenit un instrument al câtorva ţări care nu ezită să îl folosească în mod abuziv".

Ambasadorul SUA la ONU, Susan Rice a replicat prompt că alegaţiile lui Khazaee sunt "ridicol de hilare".

Unii analişti spun că este clar faptul că resentimentele Iranului faţă de SUA au o audienţă mai largă acum, în special între puterile economice emergente, inclusiv Brazilia, Turcia şi India care au ieşit din recesiunea globală cu o mai mare putere economică şi care cer să aibă o mai mare influenţă pe scena mondială.

Ei arată că Brazilia şi Turcia vor folosi cazul iranian pentru a ridica întrebări în legătură cu legitimitatea însăşi a consiliului de securitate a cărui structură de putere, spun ele, reflectă o era trecută.