NATO îşi schimbă oficial conducerea
Într-o ceremonie la sediul central din Bruxelles, Jens Soltenberg îi va preda mandatul noului secretar-general al Alianţei, Mark Rutte, fost premier al Olandei până anul acesta.
Articol de Radio România Actualităţi, 01 Octombrie 2024, 08:19
NATO îşi schimbă marți oficial conducerea. Într-o ceremonie la sediul central din Bruxelles, Jens Soltenberg îi va preda mandatul noului secretar-general al Alianţei, Mark Rutte, fost premier al Olandei până anul acesta. Cu 10 ani la activ în fruntea NATO, Jens Stoltenberg este cel de-al doilea cel mai longeviv secretar-general al Alianţei, de la formarea sa în urmă cu 75 de ani. A fost, de asemenea, cel mai complicat mandat al unui secretar-general NATO.
Corespondentul RRA Bogdan Isopescu explică de ce: ”Mandatul lui Jens Stoltenberg a început pe fondul anexării Crimeei de către Rusia, a trecut apoi prin retragerea aliaților din Afganistan, criza COVID, iar acum prin războiul pornit de Rusia. NATO a crescut în această perioadă la 32 de aliați, după aderarea Muntenegrului, a Macedoniei de Nord, a Finlandei și a Suediei.
De asemenea, Alianța a trecut de la starea de apatie de după Război Rece, o stare denumită de critici drept "moarte cerebrală", la o dinamică fără precedent, care a avut drept rezultat o nouă strategie și noile planuri de apărare a Alianței pe flancul de est, cu o jumătate de milion de soldați gata de intervenție în zonă, dublați de tehnică aeriană, navală sau terestră.
În același timp, colaborarea dintre statele membre s-a intensificat nu doar din punct de vedere militar, ci și economic, iar peste acest element este faptul că azi, de la trei aliați, care cheltuiau două procente pentru apărare în 2014, avem 23. Jens Stoltenberg afirmă că este greșit ca statele membre NATO să creeze dependențe față de Rusia și China. În același timp, este la fel de greșit ca aliații să se blocheze reciproc prin măsuri de protecționism.
Jens Stoltenberg: ”Nu demult o parte din aliați credeau că a cumpăra gaz rusesc era doar o chestiune economică. A fost o greșeală. Rusia a folosit gazul ca pe o armă. Nu trebuie să facem aceeași greșeală cu China. De dragul unor avantaje economice pe termen scurt, nu trebuie să cedăm securitatea pe termen lung.”
O altă concluzie a liderului NATO este că puterea militară are limitele ei, iar acest lucru s-a văzut în Afganistan.”/editor Florin Lepadatu/