Moscova are un nou document care definește politica Rusiei de descurajare
Documentul defineşte patru situaţii în care preşedintele Rusiei poate ordona folosirea armei nucleare.
03 Iunie 2020, 06:34
Preşedintele Rusiei a semnat un nou documente care definește politica Rusiei de descurajare. Documentul este publicat înainte de expirarea valabilității Acordului START, încheiat cu Statele Unite, dar pe de altă parte aduce și corecturi legate de dezvoltarea tehnologică din domeniul militar și de noile categorii de arme.
Preşedintele Vladimir Putin a aprobat, prin decret, bazele politicii de stat a Rusiei în domeniul descurajării nucleare, document de planificare strategică, intrat în vigoare în momentul semnării.
Potrivit documentului, descurajarea garantată a agresiunii împotriva Rusiei şi a aliaţilor ei este o prioritate de stat superioară, ce se realizează prin toate mijloacele disponibile, inclusiv cele nucleare. Politica de descurajare nucleară se aplică permanent, pe timp de pace, dar şi pe timp de război, până când se recurge la arma nucleară.
Ca şi în alte documente doctrinare ruseşti, se vorbeşte numai despre inamicii potenţiali, fără a fi nominalizate ţări sau alianţe. Se stipulează, de asemenea, că politica de descurajare nucleară este una strict defensivă, iar arma nucleară un mijloc de descurajare la care Rusia va recurge numai ca măsură extremă.
Documentul defineşte patru situaţii în care preşedintele Rusiei poate ordona folosirea armei nucleare: dacă există informaţii veridice privind lansarea de rachete balistice împotriva teritoriului Rusiei şi a aliaţilor ei, dacă împotriva Rusiei şi a aliaţilor acesteia s-a folosit arma nucleară, de asemenea dacă au fost atacate obiective a căror neutralizare poate face imposibilă riposta nucleară a Rusiei şi, în fine, dar nu în ultimul rând, dacă o agresiune cu arme convenţionale pune în pericol existenţa însăşi a statului rus.
Totodată, noul document subliniază că bazele politicii de descurajare nucleară pot fi precizate în funcţie de factorii externi şi interni. Documentul subliniază că pentru a asigura descurajarea nucleară, Rusia va menţine capacitatea forţelor sale nucleare la un nivel care va provoca în mod garantat inamicului potenţial daune inacceptabile, dar şi prin afirmarea disponibilităţii şi determinării de a folosi armele nucleare.
Scopul desurajării, se arată în document, este ca inamicul potenţial să ştie că pedeapsa pentru agresiune este inevitabilă. Doctrina defineşte şi principalele ameninţări împotriva cărora se aplică descurajarea nucleară. Astfel, este vorba de statele ce dispun de arme nucleare, arme de distrugere în masă şi vectori purtători, ce pot fi folosiţi împotriva Rusiei şi a aliaţilor ei; de asemenea, împotriva inamicilor potenţiali, în accepţiunea Moscovei, dacă la graniţele Rusiei aceştia îşi amplifică forţele convenţionale, din care fac parte însă şi vectori capabili să poarte arme nucleare.
O altă situaţie este cea în care statele care consideră ele Rusia inamic potenţial desfăşoară sisteme antirachetă, arme de mare precizie nenucleare, rachete balistice şi de croazieră cu rază intermediară, arme hipersonice, drone, arme energetice. Rusia va recurge la descurajarea nucleară şi în cazul desfăşurării de armanent nuclear pe teritoriul statelor nenucleare, al desfăşurării de arme antirachetă şi arme de atac în spaţiul cosmic, ca şi pentru prevenirea proliferării necontrolate a armelor nucleare.
În acelaşi timp, documentul precizează că Rusia va depune toate eforturile pentru a reduce ameninţarea nucleară şi a nu permite ca agravarea relaţiilor între state să provoace conflicte militare, inclusiv nucleare. Noul document creează cadrul politic şi juridic pentru măsuri în domeniul apărării şi securităţii şi este văzut la Moscova ca un răspuns la politica de descurajare a Rusiei dusă de Statele Unite, în primul rând, şi NATO.
În acelaşi timp, el oficializează practic revenirea la doctrina descurajării nucleare reciproce, fie şi într-o formă mai atenuată faţă de cea din era Războiului Rece. Pe de altă parte, este un semnal la adresa Washingtonului, în condiţiile dispariţiei, anul trecut, a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare şi a şanselor tot mai reduse ca tratatul ruso-american START privind reducerea armamentului strategic ofensiv, care expiră în februarie, să fie prelungit.