Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți: Ne desfăşurăm activitatea fără sincope, acoperind întregul palier al serviciilor consulare

- Reporter: Cum s-a desfășurat activitatea consulară în contextul de securitate din ultima perioadă, ținând cont și de problemele generate de întreruperea constantă a furnizării electricității?

- Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți: În primul rând, mulţumesc pentru amabilitatea de a avea în atenţie activitatea Consulatului General al României de la Cernăuţi. Situaţia extrem de dificilă în care funcţionăm în contextul de securitate generat de războiul ilegal, neprovocat și nejustificat declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi soluţiile identificate pentru a face faţă acestei provocări extreme în viaţa oricărei echipe aflate la post, ne-a reconfirmat faptul că numai dorinţa de a ajuta pe toţi cei care apelează la serviciile oficiului consular, dublată de încrederea în rolul de reprezentare al unui stat membru al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice, poate asigura îndeplinirea cu succes a rolului asumat de diplomația românească. În acest cadru, beneficiind şi de sprijinul direct al Centralei Ministerului Afacerilor Externe, am reuşit să ne desfăşurăm activitatea fără sincope, acoperind cu responsabilitate întregul palier al serviciilor consulare solicitate de cetățenii români (acte de stare civilă, documente de călătorie, vize, acte notariale, asistenţă consulară). De asemenea, încă din primele zile ale agresiunii militare ruse, echipa CG Cernăuți a fost prezentă în PTF cu România pentru a sprijini, conform competențelor legale, fluxul masiv de refugiați ucraineni. Nu în ultimul rând, bombardamentele ruse împotriva unor ținte civile, inclusiv asupra infrastructurii energetice, au afectat inclusiv oficiul nostru. Chiar dacă desele întreruperi ale alimentării cu energie electrică au afectat inclusiv oficiul nostru, am reușit să depășim aceste provocări și să ne continuăm activitatea în interesul cetățenilor și ne-a motivat suplimentar să fim prezenți în mijlocul comunității românești din Ucraina.

- Care au fost problemele specifice cu care au venit etnicii români la consulat și în ce măsură au putut fi ele soluționate?

- Încă din primele ore ale agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, românii s-au mobilizat rapid. Același lucru l-a făcut și echipa Consulatului General al României la Cernăuți, reușind să faciliteze transferul donaţiilor de bunuri de primă necesitate, alimente, medicamente, materiale de uz sanitar ş.a.m.d. În același timp, oficiul consular a inventariat problemele prezentate de etnicii români, fie referitoare la sprijinul pe care România îl poate acorda pentru ameliorarea situaţiei dificile în care se află etnicii români, cu accent pe comunităţile din mediul rural, fie cu privire la programele de finanțare disponibile prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României și destinate comunităţii româneşti din Ucraina. De asemenea, primarii localităţilor în care locuiesc compact etnici români au solicitat sprijin în ceea ce priveşte dotarea unităţilor şcolare cu generatoare electrice. Am demonstrat, o dată în plus, faptul că ajutorul acordat comunităţii istorice româneşti este o prioritate pentru misiunea diplomatică.

Nu în ultimul rând, misiunea noastră a răspuns prezent și în cazul solicitărilor de ordin medical. Nu puține au fost solicitările cu privire la gestionarea unor cazuri medicale de urgenţă, care au implicat coordonare activă între instituţiile din Ucraina şi România pentru transferul pacienților către România sau către alte state din Uniunea Europeană, pentru tratament sau intervenţii care nu suportau amânare.

- Cum au evoluat lucrurile în ceea ce privește traficul prin punctul de frontieră Siret, în contextul în care s-a mai deschis un punct la sfârșitul anului trecut și ar mai trebui să se deschidă încă unul?

- Deschiderea unor noi puncte de frontieră este o problemă complexă care angrenează resurse și capabilități de ordin tehnic. Ca urmare a negocierilor româno-ucrainene, la 10 noiembrie 2022, în prezenţa prim-miniştrilor României şi Ucrainei, Nicolae Ciucă şi Denis Şmigal, a fost deschis punctul de trecere a frontierei de la Krasnoilsk – Vicovu de Sus. Important este că acest punct poate prelua o parte din traficul de la alte puncte de frontieră, contribuind la decongestionarea tranzitului prin Vama Siret, punct de trecere esențial la începutul conflictului. Funcţionarea optimă a noilor puncte de trecere a frontierei va demonstra voinţa autorităţilor ucrainene în direcţia edificării și consolidării unei infrastructuri la standarde europene. Partea română întreprinde tot ceea ce este necesar pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv pe acest palier. Nu uităm că în regiune s-a derulat cu succes programul operaţional transfrontalier „Frontiere comune, soluții comune”. Putem adăuga şi faptul că punctele de trecere a frontierei dintre România şi Ucraina contribuie major la fluidizarea transporturilor din ţara vecină, cu efecte pozitive inclusiv în ceea ce privește transferul cerealelor ucrainene către diverse alte destinații din Europa și din lume, contribuind substanțial la consolidarea siguranţei alimentare şi transportului ajutoarelor umanitare dinspre Uniunea Europeană.

- În ceea ce privește ajutorul umanitar pentru Ucraina, mai există un flux de ajutoare care să ajungă fie la Cernăuți, fie de aici spre restul țării, în contextul în care, la începutul războiului, aici a funcționat un centru logistic umanitar?

- În fața situației cu care se confruntă Europa, poporul român și autoritățile centrale și locale, societatea civilă din România s-au mobilizat exemplar pentru a contribui la ameliorarea efectelor acestui război ilegal, neprovocat și nejustificat declanșat de Rusia. În privinţa ajutorului umanitar, echipa CG Cernăuți a urmărit permanent ca ajutoarele umanitare transferate din România să fie distribuite către toți cei afectați de acest conflict, cunoscut fiind faptul că în regiunea Cernăuți s-au refugiat intern mulți cetățeni ucraineni. Am facilitat, de asemenea, posibilitatea ca localitățile din regiunea Cernăuți și altele aflate în circumscripția noastră consulară să primească în mod direct, nemijlocit, ajutorul umanitar provenit din partea entităților de stat sau private române. Operaționalizarea Centrului Logistic Internaţional de la Suceava încă de la începutul războiului a permis efectuarea a zeci de transporturi umanitare constând în mii de tone de ajutoare provenind din numeroase state europene, precum România, Franța, Italia, Slovenia, Cipru, Bulgaria, Austria, Grecia, Germania, Republica Macedonia de Nord. Numeroase transporturi au fost destinate comunităților româneşti, misiunea diplomatică reușind, prin contacte directe cu primarii localităților, să faciliteze transferul la destinație a acestor ajutoare. Reamintesc faptul că aceste localități, comunitățile de români, au primit un număr considerabil de refugiați intern din zonele cele mai afectate de conflict. În acest cadru putem urmări cum fluxul de ajutoare transmise Ucrainei este constant, statele europene sprijinind din punct de vedere umanitar societatea ucraineană afectată de consecinţele conflictului. Transferul ajutoarelor umanitare a fost facilitat inclusiv de parteneriatele durabile, profesionale, dar și de relațiile interumane stabilite anterior, transfrontalier, care au condus la stabilirea unor relații instituționale de încredere, funcționale, care și-au demonstrat soliditatea și eficiența în aceste momente de cumpănă.

- Cum a fost receptată legea privind minoritățile (asupra căreia MAE a avut intervenții punctuale la Kiev) având în vedere comunitatea numeroasă de români din zona de vest a Ucrainei?

- Dialogul între părţi este esențial şi trebuie să continue în direcţia protejării și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, cetăţeni ucraineni, în consens cu obligațiile internaționale de referință asumate de Ucraina și standardele relevante în domeniu. După cum ştiţi, subiectul legii adoptate și a implicațiilor acesteia a reprezentat o temă importantă în discuțiile pe care atât Președintele României, cât și ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu le-au purtat cu omologii ucraineni, imediat după adoptarea proiectului de lege. Poziția României are la bază evaluări atente, care au receptat inclusiv poziţia liderilor comunităţii româneşti din Ucraina, existând o amplă comunicare publică pe subiect.

Ceea ce este important, din perspectiva mediului asociativ românesc, este ca acesta să se manifeste activ, în ansamblul societății ucrainene, să răspundă constant invitațiilor la dialog adresate de autoritățile de la Kiev și să coaguleze și exprime o viziune comună privind modul în care drepturile identitare ale tuturor vorbitorilor de limba română din Ucraina pot fi mai bine protejate și promovate de autoritățile din acest stat, centrale, raionale, locale. Doar în acest mod demersurile pe acest palier sunt legitime și pot conduce la rezultatele cele mai potrivite.

În calitate de consul general, şef de misiune, voi îndeplini în continuare cu responsabilitate ceea ce decurge din prevederile Constituției României: ,,Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt” (art. 7). De asemenea, amintim că Legea nr. 62 privind activitatea consulară, adoptată de Parlamentul României în anul 2019, stipulează că ,,misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră (...) stabilesc legături și colaborează cu mediul asociativ, cu presa de expresie românească și cu ceilalți membri ai comunităților românești din statele acreditare, acordându-le sprijin pentru păstrarea și promovarea identității, limbii, culturii și spiritualității românești”. Totul, în consens, cu principiile și normele de drept internațional .

- Mai e puțin și se împlinește un an de la începutul războiului. Cum vă amintiți prima săptămână de război, și cum ați primit știrea că războiul a început?

- Începutul războiului împotriva Ucrainei declanşat de Federaţia Rusă la 24 februarie 2022 ne-a transpus într-o nouă realitate, mai sumbră, plină de provocări. Nu pot spune foarte multe despre acele momente pentru că nu am stat să analizez acele momente. Ne-am concentrat pe soluții rapide, pe acțiune, pe implicare. Dar vă pot spune că am acționat cu calm, rapid, eficient. Îmi este foarte clar că niciun instructaj, pregătire, specializare, nu te poate pregăti pentru o asemenea realitate și de aceea, succesul acțiunilor noastre a depins într-o foarte mare măsură de capacitatea de adaptare a echipei consulare și de coordonare cu Centrala MAE. La nivelul misiunii, am reuşit coordonarea eforturilor în direcţia mobilizării echipei consulare pentru gestionarea noilor provocări, mai ales în condiţiile în care Ambasada României de la Kiev şi Consulatul General de la Odessa şi-au suspendat activitatea. Deşi întreg teritoriul Ucrainei a fost afectat de război, direct sau indirect, Consulatul General de la Cernăuți a rămas funcțional, ca şi oficiul consular de la Solotvino. Asistenţa consulară a fost prioritară în acele momente. Privind înapoi, pot spune, fără a exagera, că nu am lăsat pe nimeni în urmă, având aproape sprijinul colegilor din Centrala Ministerului Afacerilor Externe.