Integrare prin apărare la Consiliul European
Combaterea terorismului a dominat discuţile primei zile a reuniunii Consiliului European, de la Bruxelles, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis.
Articol de Carmen Gavrilă, 23 Iunie 2017, 09:53
Combaterea terorismului a dominat discuţile primei zile a reuniunii Consiliului European, de la Bruxelles, la care participă şi preşedintele Klaus Iohannis.
Consiliul a stabilit să coopereze mai strâns cu industria online şi a făcut un apel, prin preşedintele Donald Tusk, la companiile care deţin reţele de socializare să ia măsuri pentru a preveni publicarea pe internet de materiale care incită la terorism.
Cooperare permanentă
Liderii europeni au căzut de acord să fie creat un mecanism permanent de cooperare europeană pentru apărare, care presupune inclusiv o mai mare integrare a statelor membre în acest domeniu. În plus, Consiliul a invitat, din nou, Banca Europeană de Investiţii să examineze modalităţile prin care ar putea sprijini investiţii în cercetarea pentru apărare şi dezvoltarea de activităţi în domeniu. Asta în condiţiile în care, Consiliul cere şi statelor membre să identifice proiecte de capabilităţi care să fie finanţate din Fondul European pentru Apărare şi pentru Programul European de Dezvoltare a Industriei de Apărare.
România – parte în apărarea europeană
De altfel, România este foarte atentă la tot ce înseamnă apărare europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a explicat că România este foarte interesată de aşa numita Colaborare Structurata pe Securitate si Apărare Externă. Klaus Iohannis a precizat că încă nu se poate vorbi din care aşa numite grupuri de luptă să facă parte România ori ce capacităţi militare să dezvolte.
“Aici România este foarte interesată, fiindcă dorim să existe o colaborare strânsă între toate statele membre ale Uniunii. Noi o să ne aducem aportul aici, dar, evident, cu aceeaşi menţiune pe care am făcut-o şi cu altă ocazie. Nu vrem să devoltăm un paralelism cu NATO, ci vrem să dezvoltăm structuri care, pe de-o parte, satisfac nevoile Uniunii, pe de altă parte, se completează şi nu se concurează cu structurile NATO” a spus preşedintele Klus Iohannis.
Cereri de proiecte
Până vor fi puse la punct detaliile, după acest acord de principiu al liderilor europeni, cert este că mesajul Consiliului e că toate statele membre sunt invitate să participe la acest mecanism de apărare şi urmează ca tot ele să decidă asupra unei liste comune de criterii şi angajamente, proiecte concrete în ce priveşte capacităţi militare, astfel încât cooperarea să poată fi demarată. În plus, Consiliul European a decis să consolideze măsurile împotriva luptătorilor străini iar liderii europeni şi-au fixat să finalizeze, până la sfărşitul acestui an, lucrul la noul sistem de schimb de informaţii privind graniţele.
Responsabilitatea industriei online
Ca măsură de combatere a terorismului, Consiliul a mai stabilit să coopereze mai strâns cu industria online şi a făcut un apel, prin preşedintele Donald Tusk, la companiile care deţin reţele de socializare să ia măsuri pentru a preveni publicarea pe internet de materiale care incită la terorism. Donald Tusk a explicat că este vorba despre crearea de noi instrumente pentru detectarea şi îndepărtarea automată de pe internet a conţinutului de tip terorist. Donald Tusk a precizat că, dacă este nevoie, Consiliul e gata să adopte şi legislaţie în acest sens. Mesajul Consiliului pentru industria online este că e şi responsabilitatea companiilor din domeniu să contracareze mesajul terorist.
Dovezi electronice pentru combaterea terorismului
În plus, Consiliul atrage atenţia că accesul efectiv la dovezile electronice este esenţial pentru combaterea terorismului. În esenţă, pentru a întări securitatea internă a Uniunii, Consiliul European a decis să contracareze răspândirea radicalizării online şi să coordoneze eforturile de prevenire şi combatere a extremismului violent prin contracararea acelor ideologii care nasc acest extremism violent. De asemenea Consiliul vrea un schimb de informaţii rapid şi cu ţinte bine definite între forţele de ordine europene dar şi cu parteneri din afara Uniunii. O altă ţintă este interoperabilitatea bazelor de date.