Herța: Mânăstirea Bănceni a primit și îngrijit peste 10 mii de refugiaţi
Trimisul special Radio România Actualităţi, Alex Buzică, a vorbit cu Înaltpreasfinţitul Longhin, stareţul mânăstirii.
Articol de Alex Buzică, 24 Martie 2022, 10:43
O mânăstire din Ucraina, situată în ţinutul Herţa la doar 5 km de graniţa cu România, a primit şi a îngrijit, după începerea războiului, peste 10.000 de refugiaţi.
Mânăstirea Bănceni a devenit foarte cunoscută încă înainte de invazia rusă datorită acţiunilor sociale în care călugării s-au implicat. Acum găzduieşte peste 2.500 de persoane.
Complexul monahal este ca un oraş mai mic, are mai multe biserici, spaţii de cazare pentru călugări şi pentru pelerinii şi refugiaţi, dar şi un spital ultramodern.
De toate se ocupă Înaltpreasfinţitul Longhin, stareţul mânăstirii. A vorbit cu el şi trimisul special Radio România Actualităţi, Alex Buzică:
Peste 400 de orfani şi 1.300 de refugiaţi, în special mame cu copii, dar şi oameni în vârstă au un acoperiş deasupra capului, dar şi trei mese calde pe zi datorită Înaltpreasfinţitului Longhin, mitropolit şi stareţ vicar al Mitropoliei Cernăuţi.
Mai mult, aici au fost aduşi şi 180 de copii cu dizabilităţi sau orfani din regiunea Kramatorsk grav afectată de bombardamente.
Înalt PreaSfinţitul Longhin: Refugiaţi avem tocmai peste 10.000 care au trecut prin mănăstire. De când a început războiul Războiul, avem mai mulţi. Am două case de copii pe care i-am primit tot aici.
Reporter: De unde sunt aceşti copii?
Înaltpreasfinţitul Longhin: Din Kramatorsk. De acolo au venit 79 de copii şi cu 105 persoane cu tot. Cu îngrijitorii, doctorii care au venit, educatoarele. Suferim poporul ucrainean cu ţara aceasta. După cum am spus şi vreau ca să repet, m-au învăţar românii acum cum ar trebui să trăim cu adevărat. ne-am gândit că facem ceva, dar gestul românilor, al fraţilor noştri, a întregii Românii a biruit orice.
Chiar dacă are în grijă peste 40 de copii pe care i-a adoptat, cu lacrimi în ochi, părintele se gândeşte la cei doi fii care acum sunt departe pentru că s-au oferit să lupet contra invadatorilor cu arma în mână.