Francezii, taxaţi în funcţie de cât gunoi produc
Deşeurile menajere reprezintă una din cele mai dificile probleme cu care se confruntă autorităţile locale, mai ales în marile oraşe.
Articol de Dinu Dragomirescu, 25 Februarie 2010, 14:50
Una din cele mai dificile probleme cu care se confruntă autorităţile locale de pretutindeni, dar mai ales din marile oraşe, este cea a deşeurilor menajere.
Regiunea pariziană, ai cărei locuitori generează anual 2,5 milioane de tone de deşeuri (10% din totalul naţional) nu face excepţie.
De aceea anunţarea reducerii cu 73000 tone, adică cu 3%, a cantităţii de gunoaie menajere colectate în 2009 în regiunea pariziană a fost primită cu satisfacţie atât de autorităţi cât si de cei 5,5 milioane de locuitori ai regiunii, care vor avea de plătit mai puţin la acest capitol.
Rezultatul nu se explică numai prin faptul ca 2009 a fost un an de criză, marcat de o reducere a consumului.
El confirmă o tendinţă de scădere (în medie cu 0,7% pe an) a cantităţii de deşeuri menajere amorsată încă din 2001 şi care reflectă intensificarea colectării selective a deşeurilor în vederea reciclării.
Pentru a impulsiona reducerea cantităţii de deşeuri generate de populaţie, o consfătuire naţională pe tema protecţiei mediului organizată la Paris în 2008 recomanda o "tarifare incitativă", în sensul ca toate cheltuielile legate de colectarea şi eliminarea deşeurilor să fie suportate exclusiv de locuitorii care le generează şi nu de locuitori în calitatea lor de contribuabili.
In prezent, în 67% dintre localităţile franceze, unde trăiesc 85% din locuitorii ţării, cheltuielile respective sunt în întregime fiscalizate, adică acoperite în totalitate de o taxă locală.
Mărimea acestei taxe depinde de suprafaţa locuinţei luată în calcul la stabilirea impozitului pe clădiri plătit de proprietari şi nu ţine seama de mărimea familiilor.
Sistemul de calcul menţionat are defectul că nu ţine seama de cantitatea de deşeuri generată individual, dar are în schimb avantajul că este mai simplu de aplicat şi mai puţin costisitor decât „tarifare incitativă”, mai ales când este vorba de blocuri şi nu de locuinţe individuale, inclusiv întrucât calcularea facturii revine administraţiei fiscale şi nu unui organism special creat.
Un interes mai redus decât se sconta iniţial
Până acum, numai circa 30 de grupări de colectivităţi locale din Franţa au adoptat o "tarifare incitativă".
Sistemul menţionat poate îmbrăca mai multe forme. Unele organisme intercomunale cântăresc cantitatea de deşeuri, altele măsoară volumul deşeurilor şi înregistrează numărul de tomberoane ridicate într-un interval de timp.
La Besançon, suma plătită pentru colectarea gunoiului menajer depinde şi de dimensiunea tomberonului utilizat. Capitala departamentului Franche Comté este singura aglomerare urbană din Franţa care a mers atât de departe în aplicarea unui sistem incitativ (vezi caseta). Toate celelalte iniţiative de acest tip privesc localităţi din mediul rural.
În oraşul Besançon din Franţa, locuitorii sunt taxaţi în funcţie de greutatea deşeurilor generate. Până în 2011, toate lăzile de gunoi utilizate în raza oraşului Besançon, din estul Franţei, vor fi dotate cu un microprocesor ce permite identificarea proprietarilor lor. Aceasta va crea posibilitatea ca, din 2012, costul colectării deşeurilor să depindă, în cazul fiecărei locuinţe, de greutatea deşeurilor generate, determinată automat în momentul colectării la bordul camioanelor care ridică gunoiul. Mai multe studii arată că în ipoteza în care, pe lângă colectarea selectivă a deşeurilor în vederea reciclării, se va dezvolta şi compostarea deşeurilor organice, cantitatea de deşeuri reziduale care ar mai lua calea rampei de gunoaie sau a incinerării s-ar putea reduce cu până la 40%. Cea mai dificilă se anunţă introducerea tarificării incitative în zonele de blocuri, unde „producţia” de deşeuri atinge 240 kg pe locuitor şi an, faţă de 184 kg în zonele de locuinţe individuale de la periferie |
Individualizând costul colectării deşeurilor menajere,noul mod de tarifare poate avea şi un efect nedorit şi anume înmulţirea cazurilor de depozitare a deşeurilor în locuri nepermise pentru a evita plata unor taxe prea mari. Pentru a preveni acest risc, constatat în cazul unui grup de comune din Alsacia, mai multe asociaţii au propus modificarea cadrului legal al calculării taxei privind colectarea deşeurilor menajere în sensul ca aceasta să cuprindă o parte fixă, fiscalizată, şi alta variabilă. Autorităţile naţionale nu au reţinut deocamdată această propunere. Ea este însă experimentată pe plan local, de exemplu în departamentul Vendée, de pe litoralul atlantic al Franţei. Intr-o zonă a acestui departament suma plătită de locuitori pentru colectarea gunoiului rezidual, adică nereciclabil, se compune dintr-o parte fixă (care reprezintă 60% din costul facturii) şi alta variabilă, calculată în funcţie de frecvenţa ridicării gunoiului. Locuitorii sunt deci încurajaţi să genereze mai puţin gunoi. Ceea ce se poate realiza printr-o mai atentă separare a deşeurilor reciclabile, care sunt apoi colectate în saci transparenţi. Dispozitivul este completat de puncte de aport voluntar pentru ambalaje de sticlă si pentru hârtie, precum si de instalaţii individuale de compostare si de trei centre de colectare. |
Rezultatul : cantitatea de gunoi generată s-a redus la 135 kg pe gospodărie si an, fiind de trei ori mai mică decât media naţională.
Economia totală realizată astfel se ridică la 1 milion de euro pe an. Iniţiatorii sistemului recunosc însă că acesta funcţionează cel mai bine în zonele pavilionare.