Cine sunt liderii opoziţiei din Egipt
Discuţiile privind eventuala tranziţie de putere din Egipt aduc în atenţia opiniei publice problema reprezentativităţii: cine sunt liderii protestatarilor din piaţa Tahir din Cairo?
Articol de Carmen Gavrilă, 05 Februarie 2011, 15:32
Protestele din deja celebra piata Tahrir au scos in fata pana acum mai cu seama personajele colective ale evenimentelor din Egipt: localnicii saraci, nemultumiti de traiul de zi cu zi si sustinatorii presedintelui Mubarak. Acestia din urma impartiti in cei ce isi vad afacerile ruinate de blocajul turistic si financiar si cei ce sunt in slujba administratiei.
Dar protestul incepe sa aiba nevoie de o reprezentare mai precisa.
Fostul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed ElBaradei, e vazut de mulţi oameni mai degrabă ca un personaj de tranziţie, decât ca pe un candidat pe care l-ar vota, dacă s-ar organiza alegeri libere.
Cu toate acestea, opinia publică recunoaşte că acesta este omul potrivit pentru a discuta cu presa, în special cu presa străină şi persoana potrivită pentru a intermedia între Egipt şi comunitatea internaţională.
Fiind o personalitate foarte bine cunoscută în străinătate, oamenii se gândesc că Mohamed ElBaradei este util cauzei pentru moment.
Cu aceeaşi ochi este privit şi liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, pe care egiptenii nu îl văd printre lideri, după organizarea unor alegeri.
De altfel, Amr Moussa a fost vineri, în Piaţa Tahir pentru a discuta cu protestatarii. Foarte puţini dintre aceştia însă l-au salutat sau l-au primit cu căldură.
O altă grupare din tabăra opoziţiei este Mişcarea Kefaia, apărută în anul 2003.
Adepţii acesteia aparţin tuturor zonelor ideologice şi politice, gruparea adunând laolată, comunişti, liberali, islamişti, independenţi, dar şi foarte mulţi intelectuali.
La momentul apariţiei, mişcarea a fost foarte vizibilă în special în presa occidentală, datorită intelectualilor de marcă din interiorul său.
În timp însă, Mişcarea Keifa a pierdut contactul cu populaţia, iar acum începe să iasă din nou la suprafaţă.
Şi mai e desigur Frăţia Musulmană, împărţită în două curente: radical şi moderat.
Mulţi dintre protestatari sunt membri ai Frăţiei Musulmane, cu care conducerea Frăţiei menţine un contact direct.