Fondurile europene, "principalul motor de dezvoltare"
România nu are suficiente instrumente sau motoare de creştere economică în cursul acestui an şi nici în perspectiva anilor următori, spune ministrul afacerilor europene, Leonard Orban.
Articol de Iulian Olescu, 10 Februarie 2012, 20:39
La o reuniune organizată de reprezentanţa la Bucureşti a Comisiei Europene, s-a discutat despre slaba competitivitate a economiei româneşti şi despre scăderea investiţiilor străine, alături de problemele sistemului bancar.
Europa este afectată de un cerc vicios, consideră şeful reprezentanţei din România a Comisiei Europene, Nicolae Idu.
El spune că principalele cauze ale dificultăţilor cu care se confruntă Uniunea Europeană sunt legate de contracţia economică, dar şi de persistenţa îndoielilor în ceea ce priveşte finanţele publice.
Nicolae Idu adaugă că principalele recomandări din cadrul Strategiei de creştere economică a Uniunii Europene 2020 se concentrează pe trei domenii: consolidare fiscală, piaţa muncii şi educaţie.
Pentru acest an au fost stabilite cinci priorităţi.
"Cele cinci priorităţi pentru 2012, aşa cum apar ele din analiza anuală a creşterii economice, sunt: continuarea consolidării fiscale diferenţiate, orientată către creşterea economică, restaurarea unui regim normal de creditare a economiei, promovarea creşterii şi competitivităţii, tratarea şomajului şi a consecinţelor de ordin social ale crizei şi, bineînţeles, modernizarea administraţiei publice", a explicat Nicolae Idu.
Stimulate economică "relativ limitată"
Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a atras atenţia asupra faptului că în România, din cauza contextului extern foarte dificil, opţiunile în direcţia stimulării creşterii economice sunt relativ limitate.
"E suficient să ne uităm numai la evoluţia, de fapt la involuţia investiţiilor străine în România - aveam acum câţiva ani, probabil în 2008, în jur de 16 miliarde de euro, anul trecut am avut investiţii directe de aproximativ două miliarde de euro - şi să înţelegem că România are foarte puţine instrumente sau motoare de creştere economică în cursul acestui an şi în anii care vor veni."
"Din fericire, pentru un stat precum România, există - pe hârtie - alocate fonduri comunitare. Şi aici este clar, principalul motor de dezvoltare este cel al creşterii semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor comunitare", a declarat Leonard Orban.
A fost abordată şi problematica forţei de muncă, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, subliniind că în Europa, dar şi în România aceasta nu mai este nici ieftină, şi nici educată, şi că este nevoie de o reformare a sistemului de învăţământ după modelul celor mai performante state din Uniunea Europeană.
El consideră că rezolvarea chestiunii legate de educaţie ar reprezenta şi soluţia pentru limitarea exodului marilor companii către zone cum ar fi Asia.
Alte concluzii desprinse în urma discuţiilor sunt legate de creşterea competitivităţii şi, implicit, de nevoia de investiţii în inovare şi cercetare-dezvoltare, de sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi de promovarea unor dezbateri publice serioase pe temele de interes naţional.