Despre ce vorbim în controversa francului elvețian
O serie de răspunsuri tehnice la câteva întrebări care însoțesc recenta dispută privind creditele acordate în franci elvețieni.
Articol de Ionuţ Iamandi, 23 Ianuarie 2015, 10:43
Câte bănci au dat credite în franci elvețieni? De câți clienți este vorba? Ce pondere au împrumuturile în franci pe piața de credit românească? Dar pe alte piețe din regiune? Sunt câteva dintre întrebările care s-au ridicat odată cu apariția discuțiilor legate de creditele în franci elvețieni.
Potrivit BNR, aproape 95 la sută din creditele în desfășurare în România în franci elvețieni sunt acordate de un grup de șase bănci. Purtătorul de cuvânt al BNR Dan Suciu spune că cele șase bănci sunt Volksbank, OTP Bank, Banca Românească, Raiffeisen Bank, Piraeus Bank, Bancpost. Niciuna dintre cele trei bănci de top din România, BCR, BRD și Banca Transilvania, nu este în grupul celor șase. În top 10 bănci din România ca și cotă de piață sunt patru bănci care au dat credite în franci elvețieni: Raiffeisen, Volksbank, Bancpost și BRD.--fb1
Când vine vorba de câte credite în franci elvețieni a dat fiecare, băncile cu pricina preferă să fie discrete. Cel puțin așa susține Ziarul Financiar, care a încercat să le afle. Și nici Dan Suciu nu dorește să spună. Ce a părut în presă, fără sursă, a fost că Volksbank ar avea aproximativ jumătate din portofoliul de credite imobiliare în franci elvețieni, iar Raiffeisen ar avea 8.800 de credite în franci elvețieni, toate imobiliare.
Rata de neperformanță la franci elvețieni, "mai mică decât media"
Ce ne-a spus Dan Suciu însă au fost câteva date și procente privind situația "macro" a creditelor în franci elvețieni.
Astfel, el susține că "rata de neperformanță" a creditelor în franci elvețieni în noiembrie 2014 era de 12%. Adică, 12 la sută din cei împrumutați în franci elvețieni înregistrează cel puțin un tip de restanță. Asta în condițiile în care rata medie de neperformanță este de 15 la sută, potrivit BNR.
"Este adevărat că este vorba de o rată de dinainte de ultima scumpire a francului elvețian, dar și atunci francul elvețian era aproximativ dublu față de cursul de la data acordării împrumuturilor", spune Dan Suciu.
Tot el face profilul creditului în franci elvețieni. Este într-o măsură covârșitoare un credit imobiliar. E luat de persoane fizice, deși sunt și până în 2000 de persoane juridice care l-au accesat. Și reprezintă 4,7% din totalul creditelor în desfășurare în România în noiembrie 2014, persoane fizice și juridice. În cifre absolute, în franci elvețieni au fost date în România împrumuturi în valoare de 10,7 miliarde de lei echivalent, din care până în noiembrie 2014 a fost returnat un miliard de lei.
"Ca să ne facem o idee despre contextul regional, în Polonia au luat împrumuturi în franci elvețieni 550.000 de oameni.
"În România vorbim de 75.000 de oameni", mai spune purtătorul de cuvânt al BNR.
Criza francului elveţian
Francul elveţian s-a apreciat masiv pe pieţele valutare europene săptămâna aceasta, după ce banca centrală elveţiană a renunţat la cursul plafonat faţă de euro al monedei naţionale.
Elveţienii spun că nu mai pot ţine plafonat cursul pentru că dolarul s-a apreciat mult faţă de euro. Şi în România, dolarul american a ajuns la 4 lei, o creştere similară cu cea a francului elveţian, dar desfăşurată pe o perioadă de aproximativ şase luni.
După anunţul băncii centrale elveţiene, francul elveţian s-a apreciat faţă de euro şi în consecinţă şi faţă de monedele din alte ţări ale UE care nu folosesc euro.
În România, de la 3,8 lei pe un franc elveţian, cursul a urcat în două-trei zile la 4,4-4,6 lei.
Aprecierea francului a dus la proteste ale celor ce au credite în franci elveţieni, care au cerut intervenţia statului şi a băncii centrale.
Guvernul a anunţat unele măsuri, pasate ulterior în parlament, iar unele bănci comerciale au redus administrativ ratele clienţilor cu credite în franci elveţieni. Reducerile nu acoperă creşterea de curs valutar.
BNR a spus că a avertizat din timp populaţia să ia credite în valuta în care ia salariul, dar clienţii spun că banca centrală ar fi trebuit să intervină mai energic, limitând şi chiar interzicând creditele în "valute exotice".
Majoritatea creditelor în franci elveţieni s-au acordat în România în perioada 2007-2010.